Atacul cu drone asupra bazei aeriene rusești, care a distrus bombardiere strategice Tu-95, Tu-22 și aeronave A-50, reprezintă o lovitură majoră pentru Kremlin, afirmă comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu.
Acest episod, susține el, a lovit „triada” nucleară a Rusiei, trimițând un semnal clar: Ucraina este capabilă să atingă puncte critice ale aparatului militar rus.
Impactul este atât militar, cât mai ales politic - „superputerea nucleară a fost lovită și nu poate ascunde acest lucru”, spune Mateiu, fost ofiţer de intelligence în Armata Română. În consecință, Vladimir Putin este împins să escaladeze conflictul.
Răspunsul nuclear - puțin probabil, dar amenințarea persistă
Deși Putin are acum, doctrinar, acoperirea pentru un răspuns nuclear, comandorul Mateiu consideră puțin probabil ca liderul rus să recurgă la o astfel de măsură. Motivul: costurile politice și diplomatice ar fi enorme, iar câștigul militar, relativ.
Totuși, discursul în care Putin a etichetat Ucraina drept „stat terorist” este periculos. Termeni precum „infrastructură critică” și „teroare” pot fi preambulul unor lovituri masive și simbolice.
Comandorul avertizează asupra riscului unui atac de „decapitare” asupra conducerii ucrainene – o lovitură precisă asupra Kievului, posibil chiar cu rachete Iskander-M.
Țintele Moscovei pentru 2025–2026: un război de lungă durată
Potrivit lui Mateiu, Rusia are deja planificate operațiuni pentru 2025 și 2026, cu obiective clare: ocuparea completă a Donbasului, coridorul strategic Sumî-Harkov și, în sud, controlul asupra Zaporojie și Odesa.
Scopul final este clar - eliminarea Ucrainei ca stat cu acces la mare, transformarea acesteia într-o entitate slabă și izolată, fără relevanță geopolitică.
„Tot proiectul Novorossia urmărește asta: să arunce Ucraina spre Galiția și Polonia, lipsită de ieșire la mare”, spune comandorul.
Ambele părți se confruntă cu pierderi uriașe. Estimările citate de Mateiu indică un milion de victime rusești și 400.000 de ucraineni pierduți. Războiul, spune el, a devenit existențial pentru ambele părți – Ucraina luptă pentru supraviețuire, Rusia pentru menținerea unei imagini de putere.
„Tragedia nu a îngenuncheat spiritul ucrainenilor”, afirmă Mateiu. În schimb, în Rusia, disprețul pentru viața soldaților este compensat prin sistemul de plată al recruților – un „mercenariat de stat” menit să mențină fluxul de combatanți.
Putin, un dictator cu un sistem care încă funcționează
Sistemul politic din Rusia, deși corupt și autoritar, funcționează eficient, notează Mateiu. „Nu există niciun semnal că sistemul s-ar clătina.”
În schimb, în Ucraina, fiind o democrație, există feedback permanent: comandanții protestează, nemulțumirile ies la suprafață.
În Rusia, domnesc „tăcerea, teroarea și corupția”. Totuși, istoria arată că sisteme similare s-au prăbușit brusc - cum s-a întâmplat în Primul Război Mondial.
Economia - călcâiul lui Ahile pentru ambele tabere
Din punct de vedere economic, Ucraina depinde critic de ajutorul occidental. Fără sprijin militar și financiar, Kievul nu va putea susține efortul de război.
Rusia, deși a făcut față sancțiunilor până acum, începe să resimtă uzura. Economia de război „duduie”, dar restul sectoarelor suferă.
Relația cu China, susține Mateiu, este inegală - „Rusia a devenit o remorcă a economiei chineze”, iar în plan politic este partenerul slab în relația bilaterală.
Militar, Rusia a avut mereu avantaj numeric: forță umană, artilerie, drone. Dar Ucraina a compensat prin calitate - inovație, descentralizare, inițiativă tactică.
Accesul la tehnologie occidentală și capacitatea de adaptare rapidă sunt principalele atuuri ale Kievului. Este o competiție permanentă între mase și precizie, între trecut și viitor, între opresiune și creativitate.
Situația actuală pe front: rușii avansează lent, dar constant
Pe teren, ofensiva rusă este în plină desfășurare. Dacă în 2023 singurul succes major a fost cucerirea Avdiivka, în 2024 ritmul a crescut.
Situația este gravă la Sumi, unde o criză este iminentă dacă rușii nu sunt opriți. În Donbas, Pokrovsk și Konstantinovka sunt vizate direct, iar liniile de comunicații au fost deja întrerupte.
La Zaporojie, ofensiva pare să fi început, deși fără rezultate clare deocamdată. Strategia Moscovei este de a forța extinderea frontului, pentru a epuiza resursele ucrainene și a facilita o eventuală breșă decisivă.