Spitalele din capitala Germaniei raportează un număr tot mai mare de incidente suspecte, inclusiv atacuri cibernetice, survolări cu drone și incendieri. Experții avertizează că unitățile medicale sunt ținte ușoare.
Asociația Spitalelor din Berlin (BKG) a emis un avertisment în care descrie o serie de „incidente aparent inexplicabile” petrecute la spitale și unități medicale din capitală. Acestea variază de la incursiuni ale dronelor deasupra incintelor spitalelor și atacuri cibernetice până la pătrunderi prin forță și incendieri.
BKG afirmă că serviciile de securitate și informații ale Germaniei clasifică cel puțin unele dintre aceste atacuri drept posibile acte de război hibrid. Protejarea unităților medicale „nu mai este o chestiune pur internă a spitalelor, ci o sarcină care trebuie abordată împreună cu serviciile de securitate”, potrivit BKG.
Din motive de securitate, BKG a declarat pentru DW că nu poate dezvălui exact unde au avut loc incidentele la care se face referire în comunicat. „Amenințarea hibridă în creștere” a determinat BKG să sporească nivelul de conștientizare în rândul spitalelor din Berlin pentru a stabili măsuri eficiente de autoprotecție, a precizat aceasta.
În Berlin există peste 80 de spitale, inclusiv Charité, cel mai mare spital universitar din Europa, fondat în 1710, care oferă îngrijire medicală completă și desfășoară cercetare la nivel înalt.
Explozii, incendieri, atacuri cibernetice
În noiembrie, o explozie puternică a avariat grav spitalul Vivantes din sud-estul Berlinului. Câteva ore mai târziu, un incendiu a izbucnit la intrarea în spitalul Charité din districtul central Mitte. În ambele cazuri, au fost afectate zone destinate tratamentului pacienților oncologici. Acest lucru a determinat serviciile de securitate ale landului să deschidă o anchetă sub suspiciunea de incendiere cu motivație politică.
Pe parcursul verii, s-a raportat că șase incendii separate au izbucnit în subsolul spitalului militar Bundeswehrkrankenhaus (BWK) din Berlin, tot în Mitte. Citând surse de securitate, ziarul BZ a relatat că printre speculații se numără o posibilă legătură cu tratamentul soldaților ucraineni în această unitate.
Oficiul Federal pentru Protecția Constituției (BfV) - serviciul german de informaţii interne - a declarat pentru DW că, în prezent, nu „observă nicio creștere a activităților (hibride) ale serviciilor de informații străine sau ale altor agenții ale puterilor străine în legătură cu spitalele”.
Totuși, instituția a precizat că spitalele au fost vizate în ultimii ani de diverși actori ai criminalității cibernetice și investighează o serie de atacuri de tip ransomware comise de presupuşi actori ai criminalității cibernetice rusești în Germania.
„Există tot mai multe indicii că linia dintre spionajul cibernetic și criminalitatea cibernetică devine din ce în ce mai neclară. O legătură directă cu agențiile statului rus nu poate fi, de regulă, dovedită clar”, se arată în comunicatul BfV.
Spitalele sunt ținte ușoare pentru șantaj și violență
Manuel Atug este fondatorul AG Kritis, o asociație de experți axată pe îmbunătățirea securității IT și a rezilienței infrastructurii critice din Germania. El a declarat pentru DW că spitalele sunt mai degrabă vizate de grupări de ransomware care urmăresc obţinerea de bani decât de actori susținuți de stat.
„Este aproape întotdeauna vorba de bani. Acest lucru este foarte frecvent, dar, desigur, pot exista și acte de sabotaj sau spionaj”, a spus Atug. „Am văzut recent pătrunderi prin efracție în spitale și au existat, de asemenea, zboruri de drone deasupra spitalelor.”
Potrivit lui Atug, spitalele au fost întotdeauna ținte deoarece sunt slab pregătite, în mare parte din cauza lipsei de investiții, ceea ce afectează în special clinicile mai mici.
„Unele spitale finanțate din fonduri publice pur și simplu nu au bani, iar altele au fonduri, dar preferă să le investească în principalele lor centre de profit, mai degrabă decât în toate facilitățile”, a spus el.
El a atras atenția și asupra unei „disponibilități tot mai mari de a recurge la violență împotriva celor care încearcă să ajute”, pe care o leagă de dezinformarea răspândită online.
„Este un nivel general de agresivitate care nu se limitează la atacuri cibernetice sau acte de sabotaj; există o disponibilitate tot mai mare de a folosi violența împotriva celor care încearcă să ajute”, a declarat Atug pentru DW.
În 2024, la nivel național au fost înregistrate 683 de cazuri de violență împotriva pompierilor, cu un total de 1.012 persoane afectate. Pentru alți lucrători din serviciile de salvare au fost înregistrate 2.042 de cazuri, potrivit datelor Oficiului Federal de Poliție Criminală (BKA).
Pe 27 ianuarie, un presupus atac prin incendiere asupra Spitalului Evreiesc din Berlin a rănit 14 persoane. Un pacient în vârstă de 71 de ani ar fi dat foc unui obiect din camera sa, incendiul extinzându-se la o saltea și provocând un focar. Poliția Criminală a landului Berlin (LKA) investighează acum cazul în consultare cu serviciile de securitate.
Un sabotaj recent al liniilor electrice din sud-vestul Berlinului, la începutul acestui an, a lăsat aproximativ 100.000 de persoane fără încălzire, electricitate și internet timp de mai multe zile, în condiții de temperaturi extrem de scăzute. Gruparea extremistă de stânga Vulkangruupe („Grupul Vulcan”) și-a revendicat responsabilitatea pentru atac.
O listă lungă de probleme de securitate necesită încă investiții
Felix Neumann, expert în extremism și combaterea terorismului la Fundația Konrad Adenauer — o fundație politică germană afiliată partidului de guvernământ de centru-dreapta Uniunea Creștin-Democrată (CDU) — a declarat că Germania mai are „foarte multe de făcut” în ceea ce privește protejarea infrastructurii critice împotriva actorilor ostili.
„S-au făcut lucruri [pentru a proteja Germania], dar a) prea târziu și b) nu suficiente”, a spus el pentru DW. „Suntem pregătiți pentru situația actuală? Nu, nu prea. Dar există discuții și strategii pentru a face față situației actuale? Cu siguranță.”
BKG a declarat că Berlinul se îndreaptă deja în direcția corectă prin Planul-cadru de Apărare Civilă a Spitalelor (ZVKH), prezentat în vara anului 2025 — Berlinul fiind primul land german care a elaborat un astfel de plan — însă investițiile direcționate în reziliența structurală și tehnică a sistemului de sănătate sunt, de asemenea, esențiale.
În octombrie 2025, Institutul German al Spitalelor (DKI) și Institutul pentru Managementul Afacerilor din Sănătate (HCB) au publicat un studiu privind amploarea investițiilor necesare pentru a apăra spitalele germane în diferite scenarii.
Studiul a identificat o listă lungă de probleme de securitate, inclusiv lipsa de personal, deficitul de securitate cibernetică și de securitate fizică, puncte de acces neprotejate și o pregătire în mare parte insuficientă pentru potențiale amenințări chimice, biologice, nucleare și militare.
Capacitățile de stocare pentru medicamente, produse din sânge și energie de rezervă sunt, în prezent, suficiente doar pentru perioade de pace, a constatat studiul. Aceste vulnerabilități se aplică și centrelor de reabilitare, căminelor de îngrijire și clinicilor psihiatrice.
Studiul estimează că ar fi necesare 2,7 miliarde de euro (3,2 miliarde de dolari), cu costuri operaționale suplimentare de 670 de milioane de euro pe an, pentru a proteja spitalele Germaniei de nivelul actual de amenințare reprezentat de atacurile cibernetice și actele de sabotaj.
Pe 29 ianuarie, Bundestagul a adoptat o nouă lege („KRITIS-Dachgesetz”) pentru a consolida protecția infrastructurii critice, inclusiv a sistemelor IT și de telecomunicații, pe fondul creșterii atacurilor și activităților de spionaj în Europa.
Legea a fost înăsprită printr-o rezoluție suplimentară în urma atacului asupra liniilor electrice din sud-vestul Berlinului. Aceasta obligă companiile și instituțiile din sectoare de importanță strategică să îmbunătățească protecția fizică a facilităților lor.
Atacatorii potențiali nu ar mai trebui să aibă acces la informații sensibile și la date despre vulnerabilități, cum ar fi, de exemplu, traseul exact al liniilor electrice.
Într-un comunicat, Departamentul de Interne al landului Berlin a declarat pentru DW că în Berlin continuă să existe un „nivel ridicat de risc abstract”. Acest lucru se datorează atât intensificării activităților de spionaj și sabotaj ale serviciilor de informații străine, în special ale Rusiei, cât și amenințării tot mai mari reprezentate de grupările extremiste.
„Atât actorii anticonstituționali, cât și serviciile de informații sunt implicați în activități menite să perturbe ordinea publică, să atace capacitatea de acțiune a statului și să răspândească frică și teroare în rândul persoanelor, instituțiilor și companiilor afectate”, se arată în declarație.
Autor: Helen Whittle