Specialist în sănătate publică: "Nu controlăm nimic!" Singura soluție pentru a scădea numerele alarmante ale pandemiei de Covid - Interviu

Specialist în sănătate publică: "Nu controlăm nimic!" Singura soluție pentru a scădea numerele alarmante ale pandemiei de Covid - <span style="color:#ff0000;font-size:100%;">Interviu</span>

Acolo unde se depășește rata de infectare de 3 la mie ar trebui instaurat lock-down pentru a scădea numerele. Cu cât se iau măsurile mai târziu, cu atât perioada de închidere va fi mai lungă. Nespecialiștii nu au ascultat de specialiști și au sperat irațional că va fi în regulă, afirma Răzvan Cherecheş, profesor de sănătate publică la Universitatea Babeș-Bolyai.

Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, prof. Cherecheş apreciază că autoritățile se joacă în București cu cifrele, pentru că încearcă să împingă momentul trecerii în carantină cât mai departe, astfel încât să coboare numerele.

Iată principalele declarații:

  • Nu pe dl dr. Arafat trebuie să se supere oamenii. Trebuie să ia măsurile acestea pentru că dl ministru Tătaru nu și-a făcut treaba.
  • Dacă anchetele epidemiologice, izolarea cazurilor și restul măsurilor coordonate de Ministerul Sănătății ar fi fost luate la timp, nu era nevoie de închidere.
  • Ministerul Sănătății  a petrecut vara într-o dulce relaxare spunând că epidemia este controlată. Nu controlăm nimic! 
  • Nu există vreun specialist în sănătate publică, care să fi avut cea mai mică îndoială că vom ajunge exact aici.
  • Ministerul Sănătății, în loc să numească pe funcțiile de conducere ale DSP-urilor și spitalelor oameni competenți, a numit oameni de partid.
  • S-a creat o rețea întreagă de incompetență și impostură care ține pozițiile respective în locul oamenilor care ar putea să implementeze efectiv măsurile.
  • Persoana care a coordonat campania antiCovid în Argeș ar trebui să devină de mâine ministrul Sănătății.
  • Trebuie crescută capacitatea de testare. În situații de criză implici toate resursele și plătești contractele.
  • Alegerile locale reprezintă unul dintre factorii determinanți ai exploziei de cazuri de acum. Riscul cel mare a venit din campania electorală și din măsurile extrem de relaxate ca să nu supere votanții.
  • Trebuia o campanie de informare și comunicare specializată.
  • Am salvat clipurile TV ale Guvernului și în cursuri le dau exemplu studenților cum să NU facă.
  • Este o dovadă de inconștiență să spui că măsurile nu vor fi luate atunci când cere legislația.
  • Teoriile de pe site-urile de știri false și conspiraționiste sunt constante. Și populația tinde să se alinieze cu ceea ce este constant, coerent.
Numărul de cazuri crește galopant în timp ce Guvernul și INSP se contrazic pe datele oficiale. Ne raportăm la domiciliații sau la rezidenții din București, de aici procente diferite. Ce se întâmplă?

E mai puțin relevant dacă se utilizează domiciliații sau rezidenții, cât timp există o convenție că utilizăm una sau alta.

Bâlbâială cifrelor îmi spune că, pe de-o parte, coordonarea între instituții este extrem de slabă. Cifra trei, ca indicator, este un prag care automat duce la trecerea școlilor în online, închiderea restaurantelor, creează repercusiuni la nivel social.

Când au ajuns la cifra respectivă, înainte de a ieși public, ar fi trebuit să se coordoneze cu Grupul de Comunicare Strategică. E ca și cum medicul, înainte de a pune diagnosticul de cancer, iți spune că s-ar putea să ai cancer, dar abia mâine iți va spune singur.

Nu se face așa ceva pentru că există consecințe asupra comportamentului oamenilor.

Pe de altă parte, faptul că autoritățile se joacă în București cu rezidenții și domiciliații îmi spune că încearcă să împingă momentul trecerii în carantină cât mai departe, astfel încât să coboare numerele.

În urma cu câteva săptămâni, au declarat indicatorul mai mic pentru că au folosit inclusiv populația din Ilfov, dar numărul de cazuri din București. Ceea ce e o mare greșeală. Cu cât se iau măsurile mai târziu, cu atât perioada de ”lock-down” va fi mai lungă.

Dacă ar declanșa mai repede măsurile, ar putea încheia mai repede ”lock-down”- ul. Impactul pe termen lung ar fi mai mic. Ei încearcă să amâne și cred că au o speranță irațională că lucrurile se vor rezolva de la sine. Nu au cum.

Ce trebuia făcut?

Singura modalitate prin care noi putem să rezolvăm problema era dacă făceam testare în numere mari, dar nu am crescut semnificativ testarea. Dacă făceam anchetă epidemiologică riguros, dar nu am făcut pentru că personalul DSP-urilor a rămas mic, nu am alocat fonduri, anchetele epidemiologice se fac în continuare doar de către medici, ceea ce e o greșeală.

Trebuia să urmărim izolarea cazurilor acasă, ceea ce ținea tot de personalul DSP. Apoi, disciplina purtării măștilor în spațiile publice și distanțarea socială menținută continuu, care să se facă prin campanii de informare și educare continuă. Iar pentru cei care nu pot sau nu vor să înțeleagă, prin amenzi.

Toate acestea puteau să prevină închiderea.

Am ajuns unde am ajuns. Considerați că ar trebui impusă închiderea în acest moment și unde?

Acolo unde se depășește 3 la mie ar trebui ar trebui instaurat lock-down pentru a scădea numerele.

Prima zi cu peste 4.000 de cazuri noi de Covid. Avem record şi la ATI, cu 686 de oameni în stare gravă. La Bucureşti, rata de infectare a crescut la 2,82 la mie

În toate țările cu un control bun al epidemiei – Noua Zeelandă, Vietnam, Singapore, Coreea de Sud, s-a făcut prin metode nonfarmaceutice, prin prevenție înainte de infecție și imediat după infecție.

Nu înțeleg de ce Ministerul Sănătății nu suplimentează numărul de posturi non-medicale din DSP. Degeaba le suplimentezi cu o mie de medici pentru că nu ai de unde să-i inventezi peste noapte. Pentru a forma un medic epidemiolog îţi trebuie 10 ani de educație.

Ar trebui să se facă protocoale standardizate pentru anchete epidemiologice. Și ele ar trebui să fie chiar publice pentru ca anchetă epidemiologică să poată face oricine urmează protocolul.

Indicațiile nu sunt standardizate: ce faci, cum te comporți? Oamenii sună zile întregi și dacă tu le spui după câteva zile că e posibil să fi fost expus unui caz confirmat e târziu, pentru că omul respectiv a interacționat deja cu alții.

Măsurile propuse de CNSU au fost aprobate de Guvern: Masca devine obligatorie pe stradă și se interzic evenimentele private

În toate județele în care cresc numerele ar trebui instaurat modelul Argeșului, adică al purtării măștii peste tot în afara locuinței și explicat continuu de ce. Argumentul e simplu: dacă nu se poartă masca peste tot ajungem în lock-down, că nu e altă variantă.

Nu pe dl dr. Arafat trebuie să se supere oamenii. Trebuie să ia măsurile acestea pentru că dl ministru Tătaru nu și-a făcut treaba. Dacă anchetele epidemiologice, izolarea cazurilor și restul măsurilor coordonate de Ministerul Sănătății ar fi fost luate la timp, nu era nevoie de închidere.

Dar pentru că toată partea de sănătate publică funcționează foarte prost, se ajunge la închidere ca să nu supraaglomerăm secțiile ATI.

Există o recomandare a Centrului European de Control și Prevenție a Bolilor potrivit căreia 10 mii de medici din UE de alte specialități decât ATI pot fi formați rapid pentru ATI Covid. Ar fi o soluție?

E o idee. Momentan facem față, limitarea va fi în privința aparaturii disponibile. Și, într-adevăr, există specialități care cu un training pot fi realocați acolo. Dar nici pe partea aceasta nu s-a făcut nimic.

Ministerul Sănătății a petrecut vara într-o dulce relaxare spunând că epidemia este controlată. Nu controlăm nimic!

Când se face frig, oamenii intră și încep să interacționeze în spații interioare, unde rata de transmitere e mult mai mare. De asta crește acum așa de mult rata de infecție.

Dacă aveam o vară de doi ani eram în control datorită ei, nu datorită măsurilor Ministerului Sănătății.

Deci această evoluție era perfect previzibilă, dar vara a fost pierdută?

Exact! La fel cum Ministerul Educației nu a luat măsuri să pregătească scenariile de educație online și să facă traning-ul profesorilor, sperând că situația se va remedia, deși nu există vreun specialist în sănătate publică, care să fi avut cea mai mică îndoială că vom ajunge exact aici.

Dar nespecialiștii nu au ascultat de specialiști și au sperat irațional că va fi în regulă.

A fost o greșeală deschiderea școlilor?

Ele trebuiau deschise, nu există niciun dubiu. Dar ce se va întâmpla va fi un continuu scenariu: închise două săptămâni – deschise – iar începe să crească rata – închise. Așa o vom ține până când vom avea un vaccin disponibil.

Dar și aici va fi o problemă. Ministerul Sănătății e în mod tradițional extrem de ineficient în a distribui vaccinul populației. Până când vaccinul va ajunge efectiv la nana Floare din mai știu eu ce comună va dura extrem de mult, pentru că noi avem o problemă de capacitate administrativă.

În ciuda optimismului din primăvară, Revelionul îl vom petrece nevaccinați. De ce campaniile de imunizare vor începe, cel mai devreme, în februarie?

Ministerul Sănătății, în loc să numească pe funcțiile de conducere ale DSP-urilor și spitalelor oameni competenți, a numit oameni de partid. Chiar dl Tătaru a numit la două DSP-uri persoane necalificate parte din partidul la conducere.

S-a creat o rețea întreagă de incompetență și impostură care ține pozițiile respective în locul oamenilor care ar putea să implementeze efectiv măsurile.

Cea mai simplă soluție ar fi, după mine, ca din moment ce județul Argeș a demonstrat că poate să scadă rata de infecție și e un model pentru tot restul țării, persoana care a coordonat campania antiCovid în Argeș ar trebui să devină de mâine ministrul Sănătății.

Spuneți că ar trebui crescută capacitatea de testare, dar ea este totuși condiționată de resursa umană specializată, care trebuie să evalueze rezultatul testului RT-PCR. Cum ar trebui crescută?

Ministrul dinaintea dlui Tătaru era un mare fan al implicării mediului privat. În situații de criză implici toate resursele și plătești contractele.

Și întrebați Ministerul Sănătății câte programe de training au pornit peste vară pentru utilizarea aparatelor PCR. Câte programe au pornit universitățile de medicină pentru că ministerul a spus că are nevoie să formeze?

Nu se face nici măcar efortul pentru testare ”pooling”, care poate identifica persoanele infectate cu de 6 ori mai puține probe. Dacă noi facem lucrurile în criză cum le făceam înainte, și rezultatele ies așa.

Scandal de Sfânta Parascheva la Catedrala din Iaşi: După ce sute de pelerini au strigat „Duceţi-vă la diavol” şi „Jos dictatura”, li s-a permis să se închine la moaște (Foto&Video)

Cât de tare au contribuit alegerile locale la explozia infectărilor?

Categoric, reprezintă unul dintre factorii determinanți ai exploziei de cazuri de acum.

Guvernul a luat măsuri extrem de relaxate în privința purtării măștilor în spațiul public, ca să nu supere populația. În județul Argeș, care a făcut-o mai repede, se văd efectele.

Înainte de alegeri se dădeau doar avertismente, nu amenzi, pentru lipsa măștii. Pe lângă școli vedeai grupuri de părinți cu mască și fără mască într-o dulce frăție, iar poliția locală se uita la ei.

A fost în București un protest împotriva purtării măștii, iar jandarmii cu măști nu au dat nicio amendă celor 200 de persoane care protestau fără mască. Mesajul a fost: putem face ce vrem, nu există consecințe!

Evident că oamenii preferă să nu poarte mască pentru că e neconfortabilă și pentru că nu li s-a explicat clar în ce măsură nepurtarea măștii îi poate afecta pe ei sau pe cei din jur.

Trebuia o campanie de informare și comunicare specializată. Și aici Ministerul Sănătății este extrem de ineficient. Nu au experți în comunicare și se încăpățânează să comunice cu medici, formați să facă diagnostic și tratament. Iar cei câțiva care au abilitați naturale de comunicare nu au niciun fel de training pentru comunicare cu publicul.

Faptul că nu există experți în comunicare care să facă (sic!) campaniile se vede. Nu există o agendă publică setată de Ministerul Sănătății. Agenda publică pe Covid e setată de presa care încearcă frenetic să găsească informații de încredere.

Cine sunt liderii care conduc campania împotriva Covid? Dl ministru Tătaru e chirurg, expertiza lui pe sănătate publică este extrem de redusă; președintele și premierul, care nu au nicio treabă cu domeniul acesta. Nu vedeți nicio persoană tehnică specializată care să iasă în față, ca în restul țărilor, care să conducă această campanie.

Măcar de ar comunica medicii. Dar ce vine de la Grupul de Comunicare Strategică nici măcar nu e de la medici, ba uneori e în contradicție cu ei.

Sunt mai multe niveluri de comunicare.

  1. Nivelul celor care nu sunt din domeniu și comunică după ureche, ce avem noi acum.
  2. Nivelul medicilor, care au prea multe informații tehnice și tind să se agațe de amănunte. Ei sunt obișnuiți să comunice 1 la 1, nu cu populația.
  3. Nivelul comunicatorilor specializați, în care oamenii sunt antrenați cum comunici informațiile către populație, cum simplifici informația științifică pentru ca populația să înțeleagă mesajul.

Dacă le vorbești despre furtuna de citochine, oamenilor li se pare irelevant. Pe ei îi interesează ce să facă, concret. Dacă le vorbești despre tipuri de medicamente se vor duce să le cumpere.

Noi nu avem o comunicare eficientă. Pe parcursul anilor, Ministerul Sănătății nu a investit deloc în comunicare. Peste tot sunt tot timpul campanii de informare a populației privind consumul de alcool, tutun.

Avem totuși clipuri TV referitoare la purtarea măștii, 2 litri de apă/zi etc

Mi le-am salvat și în cursuri le dau exemplu studenților cum să nu facă.

Ați vorbit despre efectul alegerilor în sensul relaxării regulilor. Dar ziua scrutinului a avut vreun efect?

Votul propriu-zis nu e un risc, e ca mersul la cumpărături, dacă se respectă normele de igienă, masca, dezinfectarea suprafețelor și a obiectelor utilizate după fiecare votant, dezinfectarea mâinilor la intrare, ventilarea corespunzătoare a secției și distanța corespunzătoare între persoanele din secție.

Riscul cel mare a venit din campania electorală și din măsurile extrem de relaxate ca să nu supere votanții.

Spuneați că erorile de comunicare au efecte. Ce efecte?

Când părintele care are copil la școală sau cel care lucrează în HoReCa vede indicatorul 3,11 la mie automat are inima în gât. Oamenii sunt panicați și încep să aibă reacții emoționale exagerate.

Apoi, când va fi 3,11 lumea va zice: nu e chiar așa! Și nu vor fi complianți la luarea măsurilor necesare ca să scadă rata.

L-ați auzit pe prefectul Bucureștiului când spunea că masurile nu au fost luate la 1,5, ci mai târziu, la fel măsurile nu vor fi luate la 3, ci pe la 3,4. Este o dovadă de inconștiență să spui că măsurile nu vor fi luate atunci când cere legislația. Adică nu vom respecta legislația și nu vom proteja populația decât când vom considera noi, după inspirația din ziua respectivă, că e momentul să luăm măsurile.

Prefectul Capitalei spune că INSP a transmis greşit și nu s-a trecut de 3 la mie, rata de infectare în Bucureşti. Școlile nu se închid oricum până la 3,4!

Asta duce la neîncrederea populației în măsurile Guvernului, în ceea ce declară Guvernul, dar toate teoriile de pe site-urile de știri false și conspiraționiste sunt constante. Aceleași „avioane”, dar constant. Și populația tinde să se alinieze cu ceea ce este constant, coerent.

Citeşte alte articole semnate de Ioana Ene Dogioiu

Vezi exclusivităţile SpotMedia.ro