Mai mulți ofițeri de recrutare au ajuns la spital, după o confruntare violentă cu un „grup de civili” în Odesa, a anunțat comisariatul militar regional.
Ofițerii escortau un bărbat care a încălcat prevederile referitoare la înregistrarea militară când au fost atacați de un număr nespecificat de civili care au exercitat „presiune fizică agresivă” asupra lor, a anunțat centrul regional de recrutare din Odesa pe Facebook.
Grupul de civili a folosit forța fizică și gaze lacrimogene împotriva militarilor, provocându-le mai multe tipuri de răni, inclusiv arsuri chimice la nivelul corneei, a precizat sursa citată de Keiv Independent. Un vehicul militar și mai multe camere video au fost, de asemenea, avariate.
„În loc să se conformeze cerințelor legale ale reprezentanților Forțelor Armate ale Ucrainei, mulțimea s-a angajat în obstrucționarea în masă a activităților statului în domeniul pregătirii mobilizării”, a comunicat Centrul Teritorial de Recrutare din regiunea Odesa.
Nu au fost furnizate detalii cu privire la numărul ofițerilor răniți sau gravitatea rănilor suferite. De asemenea, nu au fost raportate arestări, iar detaliile complete ale incidentului nu sunt foarte clare, menționează publicația citată.
Kievul, acuzat de recrutare agresivă
De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, au avut loc mai multe incidente în care au fost implicați ofițeri și centre de recrutare în diferite părți ale Ucrainei.
Ucraina și-a intensificat eforturile de mobilizare, iar birourile de recrutare sunt adesea acuzate, uneori pe bună dreptate, de recrutare forțată, fără respectarea drepturilor civile fundamentale, precum și de maltratare a recruților.
Reprezentantul ucrainean pentru Drepturile Omului, Dmitro Lubineț, a transmis parlamentului ucrainean pe 9 februarie că în 2025 a primit 6.127 de plângeri cu privire la posibile încălcări comise de ofițerii de recrutare. Numărul plângerilor este aproape dublu față de 2024, când Lubineț a primit 3.312 apeluri. În 2023, 514 persoane au depus plângeri similare, comparativ cu doar 18 în 2022.
Campania de mobilizare a Kievului a devenit agresivă în 2023, când ofițerii de recrutare au început să supervizeze înmormântările și să patruleze în stațiunile de schi, în căutarea bărbaților care evită încorporarea, potrivit The Economist.
În 2024, Serviciul de securitate al Ucrainei (SBU) a blocat zeci de canale de Telegram care îi ajutau pe cetățenii din Ucraina cu vârsta de mobilizare să evite luarea în armată. De asemenea, ofițerii de recrutare ai armatei ucrainene, însoțiți de polițiști, fac razii în restaurante și baruri, verificând documentele de înregistrare militare și operând rețineri.
Potrivit legii, toți bărbații ucraineni între 25 și 60 de ani sunt eligibili pentru recrutare, iar cei între 18 și 60 de ani nu au voie să părăsească țara. Ucraina a redus vârsta minimă de mobilizare de la 27 la 25 de ani, iar pedepsele pentru cei care nu se supun au fost înăsprite.
Rusia pune paie pe foc
Moscova a speculat controversele legate de mobilizare, folosind adesea propaganda pentru a contribui la escaladarea tensiunilor sociale din Ucraina și a îngreuna și mai mult acțiunile de recrutare ale Kievului.
Lipsa de efective pe front a afectat Ucraina pe tot parcursul războiului. Deși Ucraina a adoptat în aprilie 2024 un proiect de lege important pentru reformarea sistemului de recrutare, mobilizarea a încetinit considerabil în comparație cu etapele incipiente ale invaziei la scară largă.
În vara anului trecut, forțele rusești au lansat mai multe atacuri asupra birourilor de recrutare din orașele Krivoi Rog, Poltava, Kremenciuk, Harkov și Zaporojie, afectând infrastructura și provocând victime civile și militare. Aceste atacuri au fost considerate o escaladare a tacticilor Moscovei, menite să perturbe eforturile de mobilizare ale Ucrainei și să alimenteze tulburările sociale.