Dezbaterea legată de reforma sistemului de pensii – plus cea legată de renegocierea diverselor componente ale planului național de redresare – a acaparat atenția Guvernului, care scapă din vedere alte jaloane din PNRR.
În mai 2023, România ar fi trebuit să atingă, de la începutul implementării PNRR, un număr de 164 de ținte și jaloane.
A îndeplinit însă doar 92 (adică 56% din obligații), restul de 72 fiind încă în derulare, blocate sau bifate doar ”din pix”, unele fără să răspundă cerințelor europene.
Nu toate jaloanele restante produc impact emoțional la fel de important ca discuția pe pensii, dar sunt în egală măsură esențiale pentru atragerea banilor alocați prin PNRR.
Odată cu aprobarea PNRR, Guvernul României s-a angajat formal să respecte un calendar de atingere a unor ținte și jaloane.
Acestea au termene relativ precise, la nivel de trimestre, evaluarea Comisiei Europene pe aceste ținte și jaloane făcându-se la fiecare cerere de plată.
Iar dacă Comisia nu validează aceste ținte atunci și tranșele de bani întârzie sau sunt blocate.
Relația jaloane-bani: cât puteam primi până acum, cât am primit de fapt
În acest moment, situația intrării banilor din PNRR este următoarea (neschimbată din octombrie 2022):
3,7 miliarde euro din prefinanțare, virați odată cu aprobarea PNRR + 2,6 miliarde euro pentru Cererea de Plată nr.1. Total= 6,3 miliarde euro
Dacă ar fi fost respectat ritmul optim de depunere a cererilor de plată (2 cereri pe an) și dacă jaloanele ar fi fost îndeplinite, situația intrării banilor în țară ar fi trebuit să arate astfel:
3,7 miliarde euro din prefinanțare, virați odată cu aprobarea PNRR + 2,6 miliarde euro pentru Cererea de Plată nr.1 + 2,8 miliarde euro pentru Cererea de Plată nr.2. Total= 9,1 miliarde de euro.
Dar cererea de plată 2 NU este încă aprobată din cauza neîndeplinirii unor ținte și jaloane aferente anului 2022.
La care s-ar fi putut adăuga, arată Monitor PNRR (instrumentul realizat de USR pentru monitorizarea implementării planului) banii aferenți cererii de plată 3 (2,6 miliarde euro), dependentă de reforma pensiilor, bani cu care am fi acoperit deja aproape toate investițiile demarate deja.
Situația jaloanelor restante
Privind retrospectiv, Guvernul și-a făcut cel mai bine treaba în T1 2022, când a îndeplinit 19 din cele 24 de jaloane și ținte aferente acestui trimestru.
Cea mai slabă implementare a PNRR a fost în T3 2022, când au fost îndeplinite doar 9 din cele 24 de ținte și jaloane aferente acestui trimestru.
În ceea ce privește jaloanele/țintele ce trebuiau îndeplinite în T1 2023 situația e următoarea: Niciuna din cele 13 obligații nu a fost atinsă.
Jaloanele/țintele aferente T1 2023 sunt:
- Adoptarea conceptului de proiect pentru lucrările de modernizare a protecției împotriva inundațiilor Responsabil: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
- Instituirea unor scheme de certificare în domeniul performanței energetice a clădirilor. Responsabil: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
- Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului legislativ, implementarea Strategiei naționale privind hidrogenul. Responsabil: Ministerul Energiei
- Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului Fiscal (Legea nr. 227/2015) și a legislației de extindere a impozitării ecologice. Responsabil: Ministerul Finanțelor
- Intrarea în vigoare a noii legi privind sistemul de pensii, care înlocuiește dispozițiile Legii nr. 127/2019. Responsabil: Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Casa Națională de Pensii Publice
- Intrarea în vigoare a Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor. Responsabil: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
- Semnarea contractelor pentru lucrările de restaurare/renovare a siturilor incluse în cele 12 rute culturale. Responsabil: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Compania Națională de Investiții SA, Ministerul Culturii
- Semnarea contractelor pentru lucrările de construcție la muzee. Responsabil: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Culturii, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului
- Intrarea în vigoare a legii privind statutul lucrătorilor din sectorul cultural. Responsabil: Ministerul Culturii
- Semnarea contractelor de finanțare pentru proiecte privind accesul la cultură în zone defavorizate. Responsabil: Ministerul Culturii, Administrația Fondului Național Cultural
- Semnarea contractelor pentru înființarea, echiparea și operaționalizarea de servicii complementare pentru grupurile defavorizate. Responsabil: Ministerul Educației
- Utilizatorii Sistemului Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) și ai instrumentului informatic MATE care au fost formați. Responsabil: Ministerul Educației
- Publicarea și implementarea unui plan de măsuri de reformare a guvernanței, inclusiv a programului de formare și îndrumare pentru manageri și inspectori. Responsabil: Ministerul Educației
Citeşte integral analiza PNRR-ul și reformele, bilanț la rotativă: Ce jaloane am ratat și ce bani am pierdut/amânat pe Curs de Guvernare