Judecătoarea Ramona Grațiela Milu, membră a Consiliului Superior al Magistraturii din partea Curților de Apel, a publicat pe pagina sa de Facebook o analiză amplă privind modul de ocupare a funcțiilor de conducere din instanțe.
Pe baza datelor oficiale ale CSM, magistratul arată că delegarea – prevăzută de lege ca soluție excepțională – a devenit regulă, iar concentrarea puterii administrative în mâinile președinților de instanțe generează o cultură organizațională „toxică și contraproductivă”.
Două treimi din funcțiile de conducere, ocupate prin delegare
Potrivit situației prezentate de judecătoarea Milu, la data de 8 ianuarie 2026, dintr-un total de 657 de funcții de conducere din instanțe (președinte, vicepreședinte și președinte de secție), 430 sunt ocupate prin delegare, adică 65,44%. La acestea se adaugă alte 7 funcții de conducere la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Defalcat pe niveluri de jurisdicție, datele arată că delegarea este generalizată în întregul sistem judiciar. La nivelul curților de apel, 57 din 109 funcții sunt ocupate prin delegare (53,21%). La tribunale, 139 din 240 de funcții sunt ocupate astfel (57,91%), iar la judecătorii proporția ajunge la un maxim: 234 din 308 funcții, respectiv 75,97%.
„Aceste date indică o generalizare a delegării în toate nivelurile sistemului judiciar, cu un maxim la nivelul instanțelor de prim grad”, subliniază judecătoarea Milu.
Concursuri cu puțini candidați și rezultate modeste
Analiza include și situația concursurilor pentru funcțiile de președinte de instanță organizate în perioada 2024–2025. În anul 2024 au fost organizate două proceduri distincte. La prima, pentru 129 de funcții scoase la concurs, s-au înscris 37 de candidați, iar 22 au fost numiți. La a doua procedură, pentru 127 de funcții, au existat 38 de candidați înscriși, fiind numiți 24 de președinți.
În anul 2025 a avut loc o singură procedură de concurs, pentru 150 de funcții. S-au înscris 66 de candidați, dintre care 6 s-au retras, 57 au fost prezenți la susținerea proiectului de management, iar 16 nu au obținut nota minimă de 5. Au fost formulate 28 de contestații, dintre care două au fost admise, iar în final au fost numiți 34 de președinți de instanță.
Totodată, în 2025, Secția pentru judecători a CSM a numit 61 de judecători în funcții de vicepreședinte sau președinte de secție prin procedura de numire, distinct de concursurile pentru președinți.
Delegarea, prevăzută de lege ca excepție
Judecătoarea Milu reamintește că delegarea este reglementată de lege ca măsură excepțională. Potrivit art. 180 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, durata delegării este de cel mult șase luni, cu posibilitatea unei singure prelungiri, tot de șase luni, pentru aceeași procedură.
În același timp, legislația nu stabilește un termen obligatoriu pentru declanșarea procedurilor de numire în cazul funcțiilor de vicepreședinte și președinte de secție, aceste decizii rămânând „la discreția președinților de instanțe”. De asemenea, nu există o procedură transparentă și concurențială pentru delegare, iar judecătorii nu au posibilitatea de a se înscrie sau de a-și exprima acordul, cu excepția unor situații izolate.
În plus, art. 179 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 prevede că delegarea în funcții de conducere nu este condiționată de vechimea necesară pentru numire, iar metodologia adoptată în 2023 elimină și cerința funcționării de minimum un an în instanța respectivă.
Sute de delegări și prelungiri într-un singur an
Datele prezentate pentru anul 2025 indică o practică intensă a delegărilor. În cadrul Secției pentru judecători a CSM au fost dispuse 345 de delegări în funcții de conducere și au fost aprobate 521 de prelungiri.
Un vârf a fost atins în ședința din 9 iulie 2025, când au fost dispuse 50 de delegări și 91 de prelungiri de delegări. Judecătoarea Milu arată că, în numeroase cazuri, a fost depășită durata maximă legală, existând inclusiv situații de „delegare dublă”, în care judecători aflați deja în delegare în funcții de execuție au fost delegați și în funcții de conducere.
Sunt menționate, cu titlu de exemplu, cazurile judecătoarelor Pencea Adriana și Udrea Mirela Zina, delegate simultan în funcții de execuție și de conducere la Curtea de Apel București, pentru perioade mai mari de un an.
De ce a votat împotrivă în Secția pentru judecători
În contextul în care voturile minoritare din Secția pentru judecători nu sunt motivate în hotărâri, judecătoarea Milu explică motivele voturilor sale negative, de cele mai multe ori singulare. Acestea au vizat, în principal, neîndeplinirea condițiilor legale de vechime, retragerea sau neînscrierea în procedurile de concurs și depășirea duratei maxime legale a delegării, în condițiile existenței unui număr semnificativ de judecători eligibili în instanțele respective.
Propuneri pentru schimbarea sistemului
În final, magistratul formulează mai multe propuneri de lege ferenda. Prima vizează revenirea la ocuparea prin concurs a funcțiilor de vicepreședinte, așa cum prevedea legislația anterioară anului 2022. A doua propunere se referă la reconfigurarea colegiilor de conducere, prin revenirea la o formulă în care majoritatea membrilor să fie aleși, pentru a asigura reprezentativitatea deciziilor administrative.
A treia propunere privește limitarea strictă a delegărilor, interzicerea delegării în funcții de conducere a judecătorilor de la alte instanțe sau care nu îndeplinesc condițiile legale și admiterea unor excepții doar în cazul neocupării funcției prin două proceduri consecutive.
„Actualul model legislativ permite o centralizare excesivă a puterii, incompatibilă cu un corp profesional de înalt nivel, perfect capabil să participe real la procesul decizional”, concluzionează judecătoarea, apreciind că acest model reprezintă „un regres față de cadrul legislativ anterior anului 2022” și este „în contradicție inclusiv cu recomandările Comisiei de la Veneția”.