Șapte din zece români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită, arată Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, realizat în perioada 12–15 ianuarie 2026.
Procentul celor pesimiști a crescut semnificativ față de măsurătorile anterioare, în timp ce ponderea celor care cred că țara merge într-o direcție bună a scăzut.
Sondajul este realizat lunar de INSCOP Research.
Direcția țării: pesimism în creștere
22,1% dintre respondenți consideră că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție bună, în scădere față de 24,2% în martie 2025 și 24,1% în noiembrie 2025.
În schimb, 70,9% cred că țara merge într-o direcție greșită, un nivel mai ridicat decât cel înregistrat în martie 2025 și noiembrie 2025, când 66,3% dintre respondenți exprimau aceeași opinie. 7% nu știu sau nu răspund, față de 9,5% în martie 2025 și 9,6% în noiembrie 2025.
Cine sunt optimiștii și cine sunt pesimiștii
Analiza sociologică arată diferențe clare între diverse segmente ale populației. Sunt mai degrabă optimiști cu privire la direcția țării votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, precum și locuitorii din București și din urbanul mare.
La polul opus, cei mai pesimiști sunt votanții AUR și PSD, persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, respondenții cu educație primară și locuitorii din mediul rural.
„Direcția în care merge țara este un indicator mult mai interesant decât pare. Multe sondaje îl folosesc mai degrabă ca întrebare introductivă, «de încălzire», dar el este în realitate un semnal destul de sofisticat al climatului de liniște sau de tulburare socială”, explică Darie Cristea, directorul de cercetare al INSCOP Research.
Acesta subliniază că, deși românii nu au fost în general foarte optimiști în privința evoluției țării, „fondul de supărare accentuată din ultimii ani a dus la minime istorice procentul celor optimiști”.
Potrivit directorului de cercetare, modul în care se distribuie cele două tabere – optimiștii și pesimiștii – în funcție de opțiunile de vot și de datele socio-demografice oferă indicii relevante despre dinamica politică și socială. „Aceste decupaje ne arată configurații politice foarte interesante, dar și spre ce segmente de populație se extinde prioritar «epidemia» de nemulțumire socială”, mai spune Darie Cristea.
Cum a fost realizat sondajul
Datele au fost culese în perioada 12–15 ianuarie 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Volumul eșantionului a fost de 1.100 de persoane, eșantion simplu, stratificat, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.