Președintele Nicușor Dan a refuzat numirea lui Gill-Julien Grigore-Iacobici în funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT, invocând riscuri pentru credibilitatea instituției și standardele de integritate cerute pentru o astfel de poziție.
În motivarea oficială publicată de Administrația Prezidențială, șeful statului arată că decizia este fundamentată pe obligația constituțională de a verifica dacă persoanele propuse îndeplinesc criteriile necesare pentru funcții de conducere în sistemul judiciar.
Documentul subliniază că președintele nu are doar un rol formal în procedura de numire. „În exercitarea atribuțiilor sale constituționale și legale, președintele României poate numi prin decret sau poate refuza motivat numirea în funcțiile de conducere”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.
Mai mult, această atribuție este definită ca o garanție pentru sistem: „Acest atribut este de natură a garanta că persoanele numite (…) îndeplinesc exigențele de competență profesională, integritate și credibilitate instituțională.”
DIICOT, instituție sensibilă
Administrația Prezidențială insistă asupra rolului critic al DIICOT, care investighează infracțiuni grave, de la terorism la criminalitate organizată și trafic de droguri.
În acest context, standardele pentru conducere sunt descrise explicit. „Funcția de procuror-șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism implică, prin natura ei, un standard înalt de integritate, în sensul că persoana care o exercită nu trebuie să ridice niciun fel de îndoieli cu privire la capacitatea sa de a exercita atribuțiile de conducere fără influențe, conflicte de interese sau vulnerabilități”, se arată în motivarea deciziei.
Ce i se reproșează candidatului respins
Motivarea face trimitere la probleme deja cunoscute în spațiul public și confirmate, parțial, în instanță, fără a detalia însă natura acestora.
„Au fost relevate în spațiul public o serie de aspecte, unele consfințite și prin hotărâri judecătorești definitive, care ar putea afecta standardul de credibilitate instituțională al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuțiilor prevăzute de lege”, punctează Administrația Prezidențială.
Decizia președintelui vine însă pe fondul unor probleme deja semnalate în procedura de selecție. Candidatul primise aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, care, potrivit Jurnalul.ro, a invocat riscuri privind „aparența de imparțialitate”.
Concret, evaluarea a vizat modul în care procurorul a instrumentat un dosar deschis în urma unei sesizări făcute de un primar PSD, în condițiile în care primarul și soacra procurorului făceau parte din același partid, ceea ce, potrivit CSM, putea ridica semne de întrebare privind imparțialitatea. În același timp, au fost formulate și întrebări legate de sume de bani primite ca donații de la membri ai familiei.
Secția pentru procurori a CSM a criticat şi prestația managerială a candidatului, arătând că proiectul prezentat nu a fost suficient de coerent și că răspunsurile oferite în cadrul interviului au fost, pe alocuri, incomplete sau defensive. Potrivit HotNews, în evaluare s-a subliniat și faptul că procurorul nu a demonstrat capacitatea de a înțelege și de a gestiona impactul public al unor situații sensibile, inclusiv „riscul reputațional” pentru instituție.
Motivarea Administrației Prezidențiale pune accent pe impactul asupra întregului sistem judiciar. „Este esențial ca funcțiile de conducere să fie ocupate de persoane care să reprezinte o garanţie a credibilității şi imparţialităţii înfăptuirii actului de justiție.”, se mai arată în document.
Argumentul final: legitimitatea instituțiilor
Motivarea se încheie cu un principiu-cheie. „Legitimitatea unei instituții a statului de drept se întemeiază atât pe actele pe care le emite respectiva instituție, cât și pe respectarea celor mai înalte standarde de credibilitate la nivelul conducerii sale.”, transmite Președinția.
În consecință, președintele a decis refuzul numirii.
Au fost numiți noii șefi la parchete
Președintele a semnat, tot miercuri, decretele pentru conducerea marilor parchete, cu mandate de 3 ani:
- Cristina Chiriac – procuror general
- Ioan-Viorel Cerbu – procuror-șef DNA
- Codrin-Horațiu Miron – procuror-șef DIICOT
Au fost numiți și adjuncți în structurile de conducere, unele mandate urmând să înceapă la 15 aprilie, iar altele la 30 iunie.
Semnarea decretelor vine după ce președintele Nicușor Dan a anunțat public, într-o conferință de presă, finalizarea procedurii de numire la vârful parchetelor, respingând în același timp orice suspiciune de negocieri politice în acest proces. El a afirmat că procesul s-a desfășurat fără influențe. Întrebat explicit dacă a existat o condiționare din partea PSD pentru menținerea coaliției, răspunsul a fost scurt: „Nicidecum”.