Actualul şef al DNA Marius Voineag, candidat pentru funcţia de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, propune realizarea unui modul de inteligenţă artificială în care să fie introdusă jurisprudenţa, urmând ca acesta să fie antrenat de către procurori pentru a obţine rezultate cu adevărat utile.
Marius Voineag a fost întrebat, luni, la interviul susținut în fața Comisiei constituite la Ministerul Justiției, dacă se impune folosirea şi în activitatea de urmărire penală a inteligenţei artificiale şi care ar fi limitele până la care aceasta ar putea fi folosită.
”Limitele ar fi preluarea raţionamentului de la AI într-o motivare, într-un act oficial. Asta ar fi o limită, din punctul meu de vedere”, a afirmat Marius Voineag.
El propune realizarea unui proiect pilot de inteligenţă artificială care să vină în ajutorul procurorilor.
”M-am gândit tocmai ca să pornim cu un proiect pilot, sunt convins că se vor găsi ceva fonduri. Există câţiva specialişti foarte buni la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în atragerea unor astfel de fonduri pentru a le face operaţionale efectiv. Să avem un modul de AI în care să spunem, în combaterea infracţiunilor de mediu, unde avem o breşă, de exemplu, să dislocăm jurisprudenţa, să reuşim să introducem în aşa fel încât modulul de AI să fie antrenat efectiv de către procurori, supervizaţi de IT, dar să fie antrenat de procurori. Atunci el va fi cu adevărat o chestiune care va fi pusă în practică şi va fi cu adevărat utilă”, a declarat Marius Voineag.
El a menţionat că actualele module de inteligenţă artificială vin cu generalităţi şi că pentru chestiuni nişate este nevoie de un modul care să fie antrenat în prealabil.
”Altfel, putem să folosim diferite softuri mai mult sau mai puţin costisitoare, care există în momentul de faţă pe piaţă. Dar ele sunt rotunde, ele vin cu generalităţi. Pentru a vorbit de chestiuni nişate tehnice, cred că trebuie să le antrenăm. Şi ca să le antrenăm, ar trebui să generăm un proiect de genul ăsta”, a mai transmis Marius Voineag.
Acordurile de recunoaştere a vinovăţiei
Pe de altă parte, Marius Voineag consideră că promovarea acordurilor de recunoaştere a vinovăţiei la nivel naţional ar trebui să fie o prioritate. El afirmă că această procedură va genera costuri reduse pentru stat şi va duce la o simplificare în ceea ce priveşte procentul de încărcare per procuror.
”Promovarea acordurilor de recunoaştere a vinovăţiei în prezent la nivel naţional credem noi că ar trebui să fie o prioritate. Această procedură va genera costuri reduse pentru stat şi o simplificare, inclusiv în ceea ce priveşte procentul de încărcare per procuror, având doar 4,2 procente trimiteri în judecată prin acordul de recunoaştere a vinovăţiei deşi avem o anvelopă de 60-70% dosare cauză de complexitate redusă”, a declarat Marius Voineag.
El a precizat că şi-ar dori ca viitoarea conducere a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să îşi asume o îmbunătăţire a percepţiei Ministerului Public.
”Mi-aş propune ca împreună cu toată echipa de conducere, împreună cu procurorul general şi cu prim-adjunctul procurorului general al României să ne asumăm sau ar trebui să ne asumăm o îmbunătăţire a percepţiei publice şi a încrederii în Ministerul Public, prin comunicarea profesionistă, transparentă, operativă, reacţii instituţionale ferme, rapide, la fenomene infracţionale cu impact social şi întărirea mecanismelor de etică profesională”, a mai afirmat Marius Voineag.
Azi au început, la Ministerul Justiției, interviurile pentru desemnarea noilor șefi ai marilor parchete – Parchetul General, DNA și DIICOT. Timp de patru zile, cei 19 candidați care au trecut de verificarea condițiilor legale își vor susține proiectele manageriale în fața comisiei de selecție.