Situația devine tot mai tensionată în Orientul Mijlociu, unde războiul a intrat în ziua 51. Forțele navale ale Gărzilor Revoluționare iraniene au anunțat blocarea totală a Strâmtorii Ormuz începând de sâmbătă seara, avertizând că apropierea de strâmtoare va fi considerată „cooperare cu inamicul”, iar navele care încalcă ordinul pot fi atacate.
De asemenea, un oficial iranian a declarat pentru CNN că Iranul va da prioritate navelor care acceptă noile protocoale și plătesc costurile de securitate și siguranță pentru trecerea prin Ormuz. Navele care nu plătesc vor avea trecerea amânată.
În ce privește negocierile de pace, nu există o dată certă pentru un al doilea tur de discuții directe între delegațiile SUA și Iranului.
Ministrul egiptean de Externe a declarat că există speranțe pentru un acord „în zilele următoare”. Însă, sâmbătă seara, principalul negociator iranian, președintelele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a spus că deși s-au înregistrat progrese în discuțiile cu SUA, există încă „o distanță mare” până la un acord.
Reacția SUA se lasă așteptată. Chiar dacă sâmbătă seara, a fost reuniune de urgență la Casa Albă, la discuțiile din Situation Room fiind prezenți, printre alții, JD Vance, Marco Rubio, Pete Hegseth, Scott Bessent, John Ratcliffe și generalul Dan Caine, nu s-a anunțat nimic nou până în acest moment.
Negocierile se află sub presiunea timpului, având în vedere că armistițiul cu Iranul expiră miercuri, iar Donald Trump a spus că este posibil ca acesta să nu fie prelungit.
Iar Institutul pentru Studiul Războiului apreciază că Gărzile Revoluționare iraniene au preluat, cel puțin temporar, controlul asupra răspunsului militar și a poziției de negociere a Teheranului. Mai exact, atacurile de sâmbătă asupra navelor comerciale și revenirea asupra deciziei de a lăsa deschisă Strâmtoarea Ormuz par să fi fost menite să crească presiunea asupra SUA și să întărească influența IRGC în politica iraniană.
Incertitudinea creează probleme mari pentru economia globală. Principala temere este că un conflict prelungit și problemele din Strâmtoarea Ormuz vor lovi simultan inflația, creșterea economică și piețele de energie.
Mai mulți oficiali spun că cel mai mare pericol este ca războiul să se prelungească. Un scenariu tot mai des invocat este cel al stagflației: inflație mai mare, combinată cu încetinirea economiei. Estimările sunt că, dacă războiul continuă și Strâmtoarea Ormuz este blocată complet sau parțial, inflația globală ar putea urca cu peste 1% sau chiar 1,5% în acest an.
- Ziua 50 de război: Blocadă totală și trecere cu plată prin strâmtoarea Ormuz. Mai multe nave atacate cu focuri de armă. Uraniul blochează negocierile. Reuniune de urgență la Casa Albă
Spotmedia.ro vă ține la curent cu cele mai noi informaţii din Orientul Mijlociu. Azi e ziua 51:
Evoluții în strâmtoarea Ormuz
- IRGC anunță blocada Ormuz începând de sâmbătă seara - Forțele navale ale Gărzilor Revoluționare iraniene au anunțat că vor bloca din nou Strâmtoarea Ormuz începând de sâmbătă seara. IRGC avertizează că apropierea de strâmtoare va fi considerată „cooperare cu inamicul”, iar navele care încalcă ordinul pot fi țintite. IRGC a transmis navelor să nu se deplaseze din punctele de ancorare din Golful Persic și Marea Oman până la noi instrucțiuni. Teheranul a mai spus că armatorii și echipajele ar trebui să urmeze doar informațiile venite din partea Iranului și să ignore declarațiile Washingtonului.
- Iranul prioritizează navele care plătesc - Un oficial iranian a declarat pentru CNN că Iranul va da prioritate navelor care acceptă noile protocoale și plătesc costurile de securitate și siguranță pentru trecerea prin Ormuz. Navele care nu plătesc vor avea trecerea amânată.
- ISW: IRGC ar fi preluat controlul asupra liniei de negociere a Iranului - Institutul pentru Studiul Războiului apreciază că Gărzile Revoluționare iraniene ar fi preluat cel puțin temporar controlul asupra răspunsului militar și a poziției de negociere a Teheranului. Potrivit think tank-ului, atacurile de sâmbătă asupra navelor comerciale și revenirea asupra deciziei de a lăsa deschisă Strâmtoarea Ormuz par să fi fost menite să crească presiunea asupra SUA și să întărească influența IRGC în politica iraniană.
Negocierile pentru pace
- Iranul spune că un acord este încă departe - Președintele Parlamentului iranian și negociatorul-șef, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că între SUA și Iran există încă o distanță mare până la un acord final. El a spus că pe unele teme s-au făcut progrese, dar că negocierile sunt departe de a se încheia.
Impactul economic
- Economia globală intră în „ceață” - Oficiali economici și bancheri centrali reuniți la Washington urmăresc cu mare atenție războiul din Orientul Mijlociu, încercând să estimeze cât de mare va fi șocul pentru economia globală. Potrivit CNBC, principala temere este că un conflict prelungit și problemele din Strâmtoarea Ormuz vor lovi simultan inflația, creșterea economică și piețele energetice. Mai mulți oficiali spun că cel mai mare pericol este ca războiul să se prelungească. Un scenariu tot mai des invocat este cel al stagflației: inflație mai mare, combinată cu încetinirea economiei. Estimările sunt că, dacă războiul continuă și Strâmtoarea Ormuz este blocată complet sau parțial, inflația globală ar putea urca cu peste 1% sau chiar 1,5% în acest an.
- Ormuz, risc major pentru energie și industrie - Ministrul grec de Finanțe, Kyriakos Pierrakakis, avertizează că lumea ar putea intra într-o criză energetică majoră. El spune că prin Ormuz trec nu doar cantități uriașe de petrol și gaze, ci și circa o treime din îngrășămintele mondiale, plus sulf, heliu și produse petrochimice.
- Olanda activează planul de criză energetică - Guvernul olandez va activa luni prima fază a planului pentru criză energetică, pregătit după invazia Rusiei în Ucraina. Este prima dată când acest mecanism este pus în aplicare și semnalul este clar: piețele de combustibili sunt deja afectate, chiar dacă nu există deocamdată o penurie imediată. Premierul Rob Jetten a anunțat că executivul va prezenta luni măsuri pentru a compensa populația în fața costurilor mai mari la energie. Printre variantele discutate se numără facilități fiscale pentru șoferi, dar nu și o reducere a taxelor pe carburanți.
- FMI avertizează împotriva subvențiilor generale - FMI recomandă guvernelor să nu răspundă prin subvenții generalizate la combustibili sau alimente, ci prin sprijin țintit pentru gospodăriile și firmele vulnerabile. Mesajul este că șocul trebuie gestionat fără a pierde credibilitatea câștigată după criza inflaționistă post-pandemie.
Alte informații relevante
- Agitație la Casa Albă înainte de expirarea armistițiului - Mai mulți oficiali de rang înalt au fost văzuți sâmbătă la Casa Albă, pe fondul apropierii termenului-limită al armistițiului cu Iranul. Printre ei s-au numărat secretarul apărării Pete Hegseth, directorul CIA John Ratcliffe, vicepreședintele JD Vance și generalul Dan Caine. Mobilizarea de la Casa Albă, scrie presa internațională, sugerează că administrația Trump cântărește următoarele decizii pe fondul negocierilor tensionate cu Iranul și al riscului ca războiul să fie reluat în câteva zile.
- Trump laudă Israelul și atacă din nou aliați occidentali - Donald Trump a elogiat Israelul, pe care l-a numit un „mare aliat”, „curajos”, „loial” și „capabil să câștige”, în contrast cu alte state care, spune el, „și-au arătat adevărata față” în timpul crizei. Fără să le numească direct, liderul american a reluat apoi criticile la adresa unor aliați tradiționali ai SUA, inclusiv Spania, al cărei premier Pedro Sánchez s-a pronunțat dur împotriva războiului cu Iranul.