Judecătoarea Andrea Chiș critică și contestă raportul prin care Inspecția Judiciară (IJ) a concluzionat că la Curtea de Apel București nu au existat nereguli în cazurile semnalate de documentarul Recorder „Justiție capturată”.
Magistratul afirmă, într-o postare pe Facebook, că documentul este „nelegal, părtinitor și superficial”, susținând că nu a fost realizat conform procedurilor legale, că pornește de la o concluzie deja stabilită și că evită tocmai verificările esențiale care ar fi putut arăta dacă problemele invocate sunt sistemice.
Intervenția sa vine la câteva zile după ce IJ a anunțat oficial că nu a identificat abateri, iar schimbările repetate de completuri sau prescrierea unor dosare ar ține de „măsuri administrative legitime” ori de „coincidențe temporale”. Raportul a fost validat ulterior de Secția pentru judecători a CSM, cu opt voturi pentru și două împotrivă.
Ce susține Andrea Chiș
Judecătoarea spune încă de la început că mesajul său este tehnic, dar necesar, pentru a „demonta punctual” concluziile raportului.
- „Raportul este nelegal”
Prima critică vizează forma documentului. Chiș afirmă că raportul nu este semnat de inspectorii judiciari care ar fi trebuit să-l întocmească, ci doar de inspectorul-șef.
Potrivit legii, spune ea, inspectorul-șef are doar rolul de a verifica și aviza rapoartele realizate de inspectori, nu de a le redacta personal. Prin urmare, susține magistratul, documentul ar fi fost emis cu depășirea atribuțiilor legale.
Această problemă ar fi fost ridicată chiar și în ședința Secției pentru judecători a CSM, unde doi membri au votat împotriva validării raportului, invocând inclusiv această neregularitate.
- „Concluzia a fost stabilită dinainte”
Chiș mai arată că inspectorul-șef ar fi făcut declarații publice critice la adresa documentarului Recorder înainte de finalizarea controlului, într-un interviu acordat presei juridice.
În acel interviu, susține ea, se vorbea deja despre „percepții subiective” și „atacuri neexplicate”, ceea ce, în opinia magistratului, compromite imparțialitatea investigației.
„Tot ce a făcut ulterior a fost să confirme ceea ce afirmase deja”, sugerează judecătoarea, calificând raportul drept „biasat”.
Cea mai consistentă parte a postării vizează însă conținutul raportului, pe care Chiș îl cataloghează ca fiind selectiv și superficial.
- Doar patru dosare, fără imagine de ansamblu
Ea spune că IJ s-a limitat la cele patru dosare prezentate de Recorder, fără să verifice alte cauze prescrise, amploarea reală a modificărilor de completuri, dacă situațiile sunt excepții sau indică un tipar.
În opinia sa, concluzia că nu există o problemă sistemică a fost trasă fără ca sistemul să fie analizat.
- „Cauze obiective”, dar fără explicații
Apoi, raportul ar enumera o serie de „cauze obiective” pentru schimbările de completuri, dar fără a explica de ce acele motive sunt cu adevărat necesare.
Judecătoarea dă mai multe exemple:
- judecători nou-veniți primesc dosare deja în curs, în loc să li se repartizeze cauze noi;
- un magistrat este mutat între secții „pentru echilibrarea volumului”, deși ar fi putut continua dosarele la aceeași instanță;
- detașări sau delegări încetează brusc, chiar când judecătorii aveau pronunțări amânate.
Chiș amintește și situații punctuale:
- un judecător căruia nu i s-a prelungit delegarea, fiind nevoit să lase dosare în pronunțare, ceea ce a dus la repunerea cauzelor pe rol și reluarea judecății;
- lipsa verificării dacă aceste întârzieri au contribuit la prescripții;
- dosare în care schimbările de complet au intervenit chiar în faze sensibile ale procesului.
Ea spune că inspectorul-șef „enumeră, dar nu explică” și că nu a audiat magistrații care au reclamat presiuni, preferând formulări generale sau „compuneri” teoretice.
- Probleme de transparență
Judecătoarea mai reclamă că raportul ajuns în presă nu conține anexele/documentele justificative, hotărârile colegiului de conducere nu sunt publicate integral și lipsa accesului la probe afectează credibilitatea concluziilor.
În opinia sa, tocmai această lipsă de transparență alimentează neîncrederea publică în sistemul judiciar.
Ce a spus Inspecția Judiciară
Secția de Judecători a CSM a validat joi, cu opt voturi pentru și două împotrivă, raportul prin care Inspecția Judiciară a concluzionat că nicio acuzație din documentarul Recorder nu se confirmă.
Potrivit raportului:
- nu au fost identificate nereguli la CAB;
- schimbările de completuri, detașările și redistribuirile ar fi măsuri administrative normale, necesare funcționării instanței;
- documentarul Recorder ar porni de la cazuri punctuale pentru a sugera o problemă sistemică;
- prescrierile ar reprezenta, în anumite situații, coincidențe temporale, nu consecința unor intervenții.
Prezentă la ședința CSM, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a catalogat documentarul Recorder drept "o manipulare care a lovit în temelia sistemului de justiție" și i-a răspuns uneia dintre cei doi judecători care au respins raportul că acesta "este foarte clar".
Inspecția Judiciară, instituția care verifică activitatea procurorilor și judecătorilor, este condusă de Roxana Petcu, o judecătoare apropiată Liei Savonea. Petcu conduce Inspecția Judiciară din anul 2022, mandatele sale fiind marcate de acțiuni disciplinare deschise împotriva unor magistrați incomozi.
Ce a scos la iveală Recorder
Recorder a publicat un documentar video de două ore despre sistemul de Justiție din România, un material jurnalistic care se bazează pe multiple mărturii din interiorul sistemului și care arată, în detaliu, cum s-a ajuns la fenomenul din ultimii ani, în care dosarele de mare corupție sunt îngropate în mod sistematic.
Documentarul Recorder arată cum, pe lângă deciziile CCR și ale Înaltei Curți care au favorizat prescrierea faptelor în multe dosare de corupție, acest fenomen a fost întreținut printr-o serie de artificii judiciare mai puțin cunoscute: judecători scoși din completuri, în timpul desfășurării proceselor, pentru a fi degrevați deși ei nu ceruseră degrevarea, judecători cărora le-a încetat brusc delegarea, deși doreau să continue și aveau soluții de pronunțat în dosare importante, judecători detașați în diverse poziții călduțe chiar înainte de a pronunța soluții în dosare importante.
Astfel de schimbări au favorizat tergiversarea dosarelor și implicit prescrierea faptelor.
Documentarul a declanșat un val de reacții atât în sistemul judiciar, cât și pe scena politică.