Armata israeliană a bombardat, sâmbătă, Fâşia Gaza, inclusiv Rafah, la o zi după ce Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) i-a ordonat să îşi suspende operaţiunile în această zonă, în contextul în care la Paris se depun eforturi pentru a asigura o încetare a focului între Israel şi Hamas.
Cea mai înaltă instanţă a ONU – ale cărei hotărâri sunt obligatorii din punct de vedere juridic, dar care nu dispune de mecanismele necesare pentru a le pune în aplicare – a ordonat, de asemenea, Israelului să menţină deschis punctul de trecere de la Rafah. Acesta este esenţial pentru intrarea ajutorului umanitar, care însă a fost închis după lansarea operaţiunii sale terestre la începutul lunii mai, relatează AFP.
Israelul s-a apărat spunând că "nu a desfăşurat şi nu va desfăşura operaţiuni militare în zona Rafah care să ducă la distrugerea populaţiei civile palestiniene, în totalitate sau parţial".
Mişcarea islamistă palestiniană Hamas, care se află în război cu Israelul şi la putere în Gaza din iunie 2007, a salutat decizia CIJ, dar a deplâns faptul că aceasta se limitează "doar la Rafah".
În urma deciziei de vineri a CIJ, bombardamentele israeliene au continuat în Fâşia Gaza. La fel şi confruntările dintre armata israeliană şi aripa armată a Hamas. În zorii zilei de sâmbătă, martori palestinieni şi echipe ale AFP au semnalat lovituri israeliene la Rafah (sud), dar şi la Deir al-Balah (centru).
"Sperăm că decizia Curţii va exercita presiuni asupra Israelului pentru a pune capăt acestui război de exterminare, pentru că aici nu a mai rămas nimic", a declarat pentru AFP Oum Mohammad Al-Ashqa, o palestiniană din oraşul Gaza strămutată la Deir al-Balah.
"Dar Israelul este un stat care se consideră mai presus de lege. Aşa că nu cred că împuşcăturile sau războiul se pot opri altfel decât prin forţă", a subliniat Mohammed Saleh, un alt palestinian.
La cererea Africii de Sud, care acuză Israelul de "genocid", Curtea a ordonat nu numai încetarea imediată a focului la Rafah şi deschiderea punctului de trecere a frontierei Rafah pentru a permite intrarea ajutorului umanitar, ci şi "eliberarea imediată şi necondiţionată" a ostaticilor deţinuţi de Hamas în Gaza.
Poziţia judecătorului Bogdan Aurescu
Bogdan Aurescu a votat în favoarea deciziei Curții, dar a avut o declarație separată, mai nuanţată.
ASTĂZI PE SPOT:
Judecătorul român a afirmat că „CIJ ar fi putut preciza că măsurile luate, inclusiv oprirea ofensivei militare, nu afectează dreptul Israelului de a desfășura operațiuni, care ar trebui întreprinse în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv într-o manieră care să răspundă criteriilor de proporționalitate și necesitate, pentru a-și proteja cetățenii civili și pentru a elibera ostaticii încă deținuți în zona Rafah de către grupuri armate”, potrivit unei postări pe platforma X.
În finalul declarației sale, Bogdan Aurescu a apreciat că CIJ ar fi putut profita de ocazie pentru a include în decizie o măsură prin care să solicite Israelului să ia măsuri pentru implementarea cu efect imediat a Rezoluției Consiliului de Securitate 2728 (2024), care include prevederea foarte importantă privind „încetarea durabilă a focului”.
CIJ este cel mai înalt organism al ONU pentru audierea litigiilor dintre state. Hotărârile sale sunt definitive și obligatorii, dar au fost ignorate în trecut. Curtea nu are puteri de executare.
Reacţia Israelului
Israelul a reacţionat la decizia Curţii, afirmând că această ofensivă nu prezintă niciun risc existenţial pentru populaţia civilă palestiniană, transmite AFP.
"Israelul nu a purtat şi nu va purta operaţiuni militare în zona Rafah care să creeze condiţii de viaţă susceptibile să conducă la distrugerea populaţiei civile palestiniene, în totalitate sau în parte", a dat asigurări un comunicat comun al Ministerului de Externe şi Consiliului securităţii naţionale.
Israelul a respins în repetate rânduri acuzațiile de genocid ca fiind nefondate, susținând în instanță că operațiunile sale din Gaza sunt de autoapărare și vizează militanții Hamas care au atacat ţara la 7 octombrie.
Discuții la Paris despre soluția celor două state
Preşedintele francez Emmanuel Macron, prim-ministrul Qatarului şi miniştrii de externe saudit, egiptean şi iordanian au discutat vineri seara, la Palatul Elysée, despre situaţia din Fâşia Gaza şi punerea în aplicare a "soluţiei a două state" între israelieni şi palestinieni, a anunţat preşedinţia franceză, relatează AFP, preluată de Agerpres.
Aceştia au abordat "toate pârghiile care ar putea fi activate pentru a obţine redeschiderea tuturor punctelor de trecere" către acest teritoriu palestinian şi au examinat modul de "creştere şi aprofundare a cooperării lor în materie de ajutor umanitar".
Discuţia s-a concentrat de asemenea pe "punerea în aplicare efectivă a soluţiei a două state, singura modalitate de a garanta pacea şi securitatea statului Israel şi de a răspunde aspiraţiilor legitime ale palestinienilor".
Emmanuel Macron a reiterat "opoziţia faţă de operaţiunile (israeliene) la Rafah, apelul său la o încetare a focului imediată şi de durată în Gaza, precum şi la eliberarea tuturor ostaticilor" duşi de mişcarea islamistă Hamas în Fâşia Gaza.
Franţa are încă doi cetăţeni printre ei, al treilea fiind găsit mort de armata israeliană.
De asemenea, preşedintele francez a "condamnat fără echivoc noile anunţuri privind colonizarea în Cisiordania" şi a subliniat "hotărârea Franţei de a întări sancţiunile în materie, inclusiv la nivel european".
De asemenea, directorul CIA, William Burns, este aşteptat la Paris pentru a încerca să relanseze discuţiile cu Israelul privind un armistiţiu în Fâşia Gaza.