Fostul Papă Benedict a recunoscut marţi că au avut loc erori în gestionarea cazurilor de abuz sexual în perioada când era Arhiepiscop de München şi a cerut iertare, în timp ce avocaţii săi au susţinut că nu este direct vinovat.
Vaticanul a publicat o scrisoare a lui Benedict, în urma unui raport publicat luna trecută despre abuzurile în arhiepiscopie produse din 1945 până în 2019, care include presupusul eşec al cardinalului Joseph Ratzinger de a lua măsuri în patru cazuri, pe când era arhiepiscop de München între 1977 şi 1982, transmite Reuters.
"Am avut mari responsabilităţi în Biserica Catolică. Cu atât mai mare este durerea mea pentru abuzurile şi erorile care au avut loc în acele locuri diferite în timpul mandatului meu", a scris el în scrisoare, primul său răspuns personal la raport.
Menţionând că a cerut iertare pentru Biserică în întâlnirile sale cu supravieţuitorii abuzului, Benedict, în vârstă de 94 de ani, a scris: ”Am ajuns să înţeleg că noi înşine suntem atraşi de această grea greşeală ori de câte ori o neglijăm sau nu reuşim să o confruntăm cu hotărârea şi responsabilitatea necesare, aşa cum s-a întâmplat prea des şi continuă să se întâmple.
Încă o dată nu pot decât să le exprim tuturor victimelor abuzurilor sexuale ruşinea mea profundă, durerea mea profundă şi cererea mea sinceră de iertare.”
O analiză separată a patru experţi juridici comandată de Benedict a contestat însă acuzaţiile specifice împotriva fostului papă, spunând că anchetatorii au caracterizat greşit acţiunile şi au ignorat faptele.
SNAP, un grup de victime, a spus că Benedict a irosit o oportunitate pentru ”o curăţare” care ar fi putut ajuta la vindecare.
”În ciuda dovezilor din partea autorităţilor seculare… fostul papă nu poate face lucrul simplu şi nu poate oferi asumarea răspunderii şi scuze complete”, a spus SNAP.
În timp ce respingerea făcută de avocaţii săi a fost clară, detaliată şi controversată, scrisoarea în germană de o pagină şi jumătate a lui Benedict a fost profund personală şi formulată în termeni religioşi, el reflectând asupra unei vieţi lungi care se apropie de sfârşit.
Într-un fragment s-a întrebat deschis dacă el, aşa cum fac toţi catolicii într-o rugăciune cunoscută sub numele de Confiteor la Liturghie, ar trebui să ceară iertare.