Exclusiv Crin Bologa, șef DNA, despre repornirea anticorupției: Avem dosare importante cu persoane și prejudicii importante. Nu fac compromisuri! - Interviu video

Exclusiv Crin Bologa, șef DNA, despre repornirea anticorupției: Avem dosare importante cu persoane și prejudicii importante. Nu fac compromisuri! - Interviu video

DNA a deschis dosare cu privire la subvențiile date de statul român partidelor politice și la modul de cheltuire a acestor subvenții. Avem în lucru dosare importante, cu persoane importante, cu prejudicii importante, afirma procurorul-șef DNA Crin Bologa, într-un interviu acordat în exclusivitate SpotMedia.ro.

Crin Bologa a explicat că DNA lucrează mai mult decât se vede public, dar a schimbat strategia: “am hotărât să comunicăm atunci când avem rezultate și nu de fiecare dată când o persoană sau alta este chemată la DNA”.

Iată principalele declarații ale procurorului-șef DNA:

  • Am și argumente, și atuuri că lupta anticorupție la nivelul DNA va continua.
  • 7 infracțiuni de flagrant reușite în două luni și în perioadă de pandemie nu s-a mai întâmplat în istoria DNA.
  • Până la sfârșitul anului, vom face o evaluare atât a procurorilor, cât și a compatimentelor, am putea ajunge la reorganizare.
  • DNA nu mai e atractivă. Am propus scăderea vechimii necesare la 6 ani de activitate efectivă de procuror și judecător.
  • Am găsit tensiune în DNA, din cauza ei au și plecat mulți. Mi-am deschis ușile biroului. Până la sfârșitul anului, fiecare are dreptul să dovedească faptul că merită să fie procuror DNA.
  • Am discutat cu dna procuror despre dosarul Tel Drum. Când voi ajunge la concluzia că e nevoie de încă un procuror pentru a soluționa această cauză, voi face și acest lucru.
  • Dosarul Barna se află în lucru în continuare, nu are soluție.
  • Avem mari greutăți și din punct de vedere tehnic, și al personalului. Încercam să pregătim polițiști la FBI, am avut o sesiune de pregătire online
  • De când sunt eu procuror-șef, am primit informații nu doar de la SRI, ci și de la alte servicii de informații.
  • 38 de dosare pe achiziții publice deschise de la declararea pandemiei. Valoarea contractelor – 800 de milioane de lei.
  • De când DNA a pierdut competența, nu mai există niciun procuror sau judecător trimis în judecată pentru corupție. Este foarte grav.
  • SIIJ e o presiune asupra magistraților cinstiți și o măsură de siguranță pentru eventualii magistrați corupți.
  • Îmi asum că aș putea pleca precum dna Kovesi. În 24 de ani de carieră nu am făcut niciun compromis, îndărătnicia, în sens pozitiv, a învins.
  • Acum 4-5 ani erau alături de lupta anticorupție foarte multe instituții ale statului, acum am rămas singuri. Dar sperăm că vom face față. Sunt încrezător!

“DNA, DNA să vină să va ia!”, așa răsunau Piața Victoriei și marile bulevarde ale Bucureștiului. Sunteți conștient de așteptările românilor de la instituția pe care o conduceți?

Am fost conștient din momentul în care m-am înscris la procedura de selecție. După ce am ajuns să conduc efectiv DNA, am argumente în plus că așteptările societății sunt foarte mari. Dar am și argumente, și atuuri că lupta anticorupție la nivelul DNA va continua.

Vi se pare că DNA este acum la nivelul acestor așteptări?

În acest moment, nu. Probabil și din cauză că în ultimele 3 luni nu am putut să ne desfășurăm activitatea în mod normal  din cauza pandemiei, dar și a faptului că am hotărât să comunicăm atunci când avem rezultate și nu de fiecare dată când o persoană sau alta este chemată la DNA în calitate de martor, suspect sau inculpat.

Am optat pentru comunicarea publică a rezultatelor în așa fel încât să ținem cont de exigențele urmăririi penale și de limitele noastre în cursul UP, dar și de respectarea prezumției de nevinovăție, și de interesul public. Am adoptat o soluție de echilibru.

În mai 2016 – 42 comunicate de presă cu cazuri noi,  în mai 2020 – 7 comunicate cu cazuri noi. Ați deschis mai multe dosare noi pe care nu le-ați anunțat public?

De când a fost declarată starea de urgență, au fost înregistrate 568 de dosare penale, între care 48 în legătură cu Covid-19. De la începutul anului, au fost înregistrate peste 1.000 de dosare la nivelul structurii centrale și a celor teritoriale. 

De asemenea, au fost trimiși în judecată inculpați în dosarele unde am putut să efectuăm urmărirea penală, ca urmare a decretelor de stare de urgență. În perioada următoare, vor fi trimise în instanță mult mai multe cauze în care nu s-a putut lucra. 

Pe de altă parte, 7 infracțiuni de flagrant reușite în două luni și în perioadă de pandemie  nu s-a mai întâmplat în istoria DNA.

Ar fi interesant să vedem și ocuparea  schemei de personal în mai 2016 și mai 2020. Cel puțin 15 procurori au fost nevoiți să plece, ca urmare a modificării legilor justiției, dosarele respective au fost repartizate altor procurori.

Care este acum încărcarea cu dosare/procuror?

La Secția a 2-a de infracțiuni asimilate corupției – în jur de 35-40 de dosare/procuror, la Secția de combatere a corupției – în jur de 30-35 de dosare/procuror, iar la secția de combatere a corupției în rândul militarilor  – în jur de 50 de dosare/procuror.

Este un volum de muncă enorm. Avem dosare cu 2-3 volume, dar și dosare cu 1.000 de volume și chiar mai multe.

Avem servicii teritoriale cu încărcătură foarte mare, cum sunt Ploiești și Pitești,  cu 200-300 dosare/procuror. Acolo avem și o problemă de personal, din 7-8 procurori  funcționează efectiv 2 sau 3. La Târgu Mureș încărcătură e mai mică, de 10-15 dosare/procuror.

Dar față de 2016 trebuie să comparăm și competența. De atunci au fost dezincriminate fapte, DNA și-a pierdut competența pe unele dintre ele, de exemplu pe infracțiunile de corupție săvârșite de magistrați, a fost dezincriminat parțial abuzul în serviciu, nu au mai intrat dosare de evaziune fiscală.

Deci competența  a fost redusă, la fel numărul de procurori. La DNA schema de procurori e ocupată 71%.

Din dosarele mari recente despre care pomeneați a fost vreunul deschis de un serviciu teritorial?

A fost dosarul de la Timișoara instrumentat de actualul procuror șef adjunct Gavra, în care au fost trimiși în judecată mai mulți inculpați, dintre care 4 erau parlamentari.

Dar unitățile Galați, Craiova, Ploiești, Brașov, Suceava au mai mișcat ceva în ultima vreme?

Mișcă și în această perioadă. Noi avem o evaluare a activității serviciilor teritoriale ca și a secțiilor și compartimentelor din DNA. La începutul anului, am făcut evaluarea de unul singur. Acum că s-au completat toate funcțiile de conducere, va fi mai ușor și până la sfârșitul anului vom face o evaluare atât a procurorilor, cât și a compartimentelor.

Ce funcționează, ce nu funcționează, dacă vom face propuneri legislative de lărgire a competenței noastre sau voi dispune desființarea unor compartimente care nu–și mai justifică rostul.

Ar fi păcat pentru că DNA a fost gândită că o structură complexă, dar dacă rezultatele nu vor apărea vom vedea ce măsuri vom lua în urma evaluării și ele vor putea ajunge la reorganizarea unor compartimente.

Au existat structuri teritoriale cu grave probleme de personal. De exemplu, la DNA Pitești nu mai era la un moment dat nici un procuror. Mai aveți astfel de  situații?

Da. La Pitești vin la serviciu doi procurori, dna procuror șef și un procuror delegat de la un parchet de judecătorie care susține mai mult activitatea în fața instanței de judecată. Astfel încât toate dosarele DNA Pitești, 2-3 sute, sunt la un singur procuror, care e și procuror șef și a făcut și două rechizitorii anul acesta.

Și de ce nu completați schema?

Nu avem oameni. Nu mai doresc să vină la Pitești și Ploiești.

La Ploiești poate fi o explicație, dar de ce la Pitești?

Nu știu. Trebuie să vedem ce înseamnă zona respectivă. Am fost deja acolo, am evaluat situația și suntem în căutare de oameni.

Dar vreau să vă spun că acolo unde am insistat am găsit deja doritori, ceea ce e un semnal bun.  Am completat funcțiile de execuție, au venit 15 procurori și au plecat doar 2. Alți 8 sunt înscriși într-o procedură care însă a fost suspendată de CSM din cauza pandemiei. 

Niciunul dintre ei nu a optat însă pentru Pitești și Ploiești. Aici am o imensă provocare, vom căuta procurori în alte zone ale țării, în structura centrală, care să mearga acolo, cu delegare la început.

Intenționați să cereți scăderea vechimii pentru a lucra în DNA?

Da, aceasta e principala cauză, pe lângă faptul că DNA nu mai e așa atractiva. Vechimea de 10 ani e un impediment major. Am fost consultați de MJ prin PICCJ pentru modificări ale legilor justiției și am propus scăderea vechimii necesare la 6 ani de activitate efectivă de procuror și judecător, fară perioada INM.

Avem mulți procurori care doresc să vină la DNA, dar nu îndeplinesc condițiile, i-am pus pe o listă și așteptam.

De ce nu mai e atractivă DNA?

În principal din cauza atacurilor împotriva instituției, dar și a celor personale. Recent a fost atacat procurorul care a instrumentat dosarul Pintea. Procurorii rezistenți și adevărați rămân, dar din afară există o reținere.

Noi trebuie să ne îndeplinim rolul, pasiunea pentru anchetă trebuie să fie dovedită și așa vom deveni atractivi.

Prin dosare importante instrumentate vom câștiga și încrederea procurorilor, și a cetățenilor. Avem în lucru dosare importante și va trebui să le finalizăm.

Aveți dosare importante și în afara de ceea ce e deja public?

Da. Dosare importante, cu persoane importante, cu prejudicii importante.

A ieșit un fum cu anchete ale banilor folosiți de PNL în campania pentru  europarlamentare și de PSD în cea prezidențială. E și un foc?

Eu nu pot să vă răspund în funcție de un partid sau altul și nici în funcție de campanii, că nu așa înregistrăm dosarul.

Cert e că la nivelul DNA facem cercetări cu privire la subvențiile date de statul roman partidelor politice și la modul de cheltuire a acestor subvenții. Să vedem dacă banii au fost cheltuiți în  conformitate cu prevederile legale și nu în interesul unor persoane individuale.

Există dosarul Drăghici, sunt și altele?

Dosarul Drăghici a fost trimis în judecată, sunt și altele. Există pe rol dosare in rem unde se verifică cheltuirea banului public dat ca subvenție partidelor politice.

Cu dosarul Tel Drum ce se mai întâmplă?

Este în faza de urmărire penala, am avut discuții cu procurorul de caz, fară a-i știrbi independența, și m-a asigurat că lucrează la acest dosar și vom avea în cele din urmă și rezultate.

Nu doresc să pun presiuni inutile pe procurori, scopul meu e să aflăm adevărul în fiecare cauză și la sfârșit acest adevăr să ne ducă spre o soluție. Dar pe fiecare procuror DNA există o presiune:  dosarele trebuie soluționate, mai ales cele vechi.  

V-ați gândit să mai puneți un procuror în dosarul Tel Drum, fiind extrem de complex?

I-am propus acest lucru dnei procuror și mai așteptăm. Este o posibilitate managerială a procurorului șef sau șef de secție.

În momentul în care voi ajunge la concluzia că e nevoie de încă un procuror pentru a soluționa această cauza, la fel ca alte cauze, atunci voi face și acest lucru, voi numi încă un procuror de caz.

Cum îi mobilizați pe procurori să lucreze ritmic în dosare? Îi chemați , îi întrebați, luați dosarele pe rând?

Nu iau dosarele pe rând, dar procurorii i-am luat pe rând, am discutat, am adus, sper eu, o atmosferă de deschidere și relaxare în ceea ce privește tensiunea dintre procurori, dintre procurorii șefi și cei cu funcții de execuție.

Ați găsit asemenea tensiuni in DNA când ați venit?

Da, a fost o anumită tensiune, din cauza ei au și plecat mulți.  Eu le-am spus că vor avea o presiune, dar în primul rand vor avea un sprijin. Mi-am deschis ușile biroului, le-am deschis  și lor ușile birourilor și le stau la dispoziție cu orice.

Întâi au fost neîncrezători, apoi au început să vină, să ceara, să propună și când își rezolvă problemele se schimbă starea. Aceastea sunt semnalele pe care le-am primit din partea lor, direct sau indirect. 

Acesta e zăhărelul, dar aveți și „bici”?

“Biciul” va fi la capătul evaluării de la finalul anului. Până atunci, fiecare are dreptul să dovedească faptul că merită să fie procuror DNA. Intre timp vom încerca să completăm posturile.

Dosarul in rem redeschis în campania prezidențială după dezvăluirile Rise Project în privința lui Dan Barna  în ce stadiu este?

Am mai fost întrebat de presă și m-am interesat chiar dimineața de dosar. A fost preluat anul trecut de la Alba la structura centrala de colegii mei care conduceau anul trecut DNA. Dosarul se află în lucru în continuare, nu are  soluție.

Ați spus că posturile de procurori sunt 71% ocupate, dar în privința polițiștilor care e situația?

Schema de personal este peste 85% completă. Dar mă refer la polițiștii de poliție judiciară la secțiile operative. Avem însă o problemă la serviciul tehnic unde majoritatea sunt polițiști. Acolo facem interceptări, acțiuni de filaj.

Faceți acțiuni de filaj? Asta e o noutate.

Încercăm să ne descurcăm. Până acum, nu am avut posibilitatea operațională, nici acum nu facem la nivelul instituțiilor cu experiență, dar încercăm să devenim din ce în ce mai buni. Cert este că am solicitat încă 90 de posturi de polițiști pentru acest serviciu.

Avem mari greutăți și din punct de vedere tehnic, și al personalului, dar cred că în timp se vor rezolva.

Ce nevoi aveți din punct de vedere tehnic?

După ce vom avea polițiști, va trebui să facem training. Să vedem unde găsim deschidere ca să putem trimite oamenii la pregătire la instituții cu experiență. Avem o colaborare bună cu Ambasada SUA, de exemplu.

Vreți să-i școliți la FBI?

Încercăm. Am avut o sesiune de pregătire online cu specialiștii FBI, însă pe softuri de interpretare a datelor.

Vom avea nevoie de la aparatură de înregistrare – interceptare, până la mașini pentru deplasare. Dar avem în derulare și proiecte de absorbție a unor fonduri europene, programul Hercules, niște granturi norvegiene și pe aceste domenii.

Ne trebuie aparatură IT și softuri de prelucrare a mega datelor. Gândiți-vă că putem verifica zeci, sute, mii de conturi, telefoane și va fi foarte util să avem aceste softuri.

Macar știm de ce avem nevoie și ăsta e un pas important.

Ați cerut?

Am cerut la MJ  și am primit promisiuni. Când vă apărea, sper, noua Strategie națională anticorupție pe următoarea perioadă, să fie cuprinse acolo și aceste angajamente și Executivul să-și asume ca DNA să funcționeze atât din punct de vedere al personalului, cât și al dotărilor tehnice.

De câțiva ani, foștii șefi DNA s-au plâns că SRI a încetat să furnizeze informații, ceea ce CCR nu i-a interzis niciodată. A reluat SRI furnizarea de informații?

Nu numai că nu i-a interzis, dar exista obligații legale în Legea SRI, de organizare judiciara, CPP.

Și îndeplinește SRI această obligație?

Nu am verificat ce s-a întâmplat în ultimii 2 ani, dar de când sunt eu procuror-șef am primit informații, nu doar de la SRI , ci și de la alte servicii de informații.

S-o fi dezghețat conducta…

Eu așa sper. Colegii spun că da. Vedem la sfârșit de an.

Pandemia, starea de urgență, cu norme suspendate, a fost problematică din punctul de vedere al achizițiilor publice. Ce a descoperit DNA?

Avem doua paliere: achiziții publice legate de pandemie și cele în general. Pentru că, profitând de starea de urgență, s-au făcut achiziții publice și în alte domenii unde noi avem suspiciuni de fapte penale.

De la declararea stării de urgență am înregistrat 48 de dosare din care 38 sunt în lucru. Diferența apare și ca urmare a unor sesizări suprapuse, dosare conexate sau care nu erau de competența noastră.

În aceste 38 de dosare avem suspiciuni că s-a încălcat procedura de achiziții publice cu foloase necuvenite pentru anumite persoane și s-au achiziționat mărfuri neconforme cu exigentele UE sau cu destinația lor. Cele mai multe sunt sesizări din oficiu, din presă,  de la cetățeni și din alte mijloace specifice.

Câte reprezintă mare corupție,  prejudicii importante?

Valoarea contractelor, nu a prejudiciilor,  pe care le cercetăm se ridică la aproape 800 de milioane de lei. În cazul mărfurilor neconforme se poate aprecia că prejudiciul e total.

Putem avea infracțiuni asimilate celor de corupție sau corupție pură, mită, trafic de influență, în legătură cu achizițiile publice. Acolo sumele sunt procente – 18%, 5-10 %, în funcție de persoanele implicate. Avem dosare cu 2 milioane de lei, cu 15 milioane de lei, cu 4 milioane de euro.

Degringolada DNA a încurajat corupția?

Cu siguranță, că altfel nu ajungeam la flagrant cu peste un million de euro cash. 64% dintre cetățeni declară că se lovesc de corupție, ceea ce e enorm.

Să vă dau un exemplu: corupția în rândul magistraților. Când DNA avea această competență, nu cred că există vreun an în care să nu fi fost trimis în judecată pentru corupție vreun procuror sau judecător. 

De când am pierdut aceasta competență, nu mai există niciun procuror sau judecător trimis în judecată pentru corupție.

Dacă a dispărut corupția din rândul magistraților ar fi minunat, dar nu cred. Este foarte grav și nu mă refer doar la latura penală a proceselor, vorbesc de civil, de comercial, de lichidări judiciare.

Aveți semnale că a reînflorit corupția în sistem?

O să vedem dacă vom recăpăta noi competența.

Sunteți gata să o luați înapoi?

Da, suntem gata și să dovedim că atacurile împotriva DNA privind dosarele cu magistrați au fost nedrepte. Au fost cazuri individuale, dar dacă pentru un caz sau două ataci o întreagă instituție, ajungi să o stopezi și nu mi se pare corect.

Dacă avem oameni politici corupți, nu înseamnă că toată clasa politică e coruptă. Dacă avem medici sau profesori corupți, nu pui anatema pe toți.

Mai grav mi se pare faptul că au fost dosare care nu s-au soluționat într-un termen rezonabil. Și dacă ne vom recăpăta competența, voi face tot posibilul ca dosarele cu magistrați să fie soluționate într-un termen rezonabil.

Foto: spotmedia.ro
Intenționați să refaceți serviciul special…

…nu a fost un serviciu pentru magistrați. Asta a fost o manipulare publică. A fost un serviciu de combatere a infracțiunilor din justiție care nu avea competență exclusivă. Și eu la Cluj am făcut 2 dosare cu magistrați într-un an. Orice procuror din DNA și de la centru, și din teritoriu putea instrumenta un dosar cu magistrați.

Era un serviciu pe justiție, adică procurori, judecători, grefieri, avocați. Pentru alte fapte erau competente parchetele Curților de Apel sau PICCJ. Erau foarte mulți procurori care instrumentau aceste cauze și nu puteau fi controlați, așa cum pot fi controlați și opriți cei 6 oameni de la SIIJ.

Dacă vom primi dosarele înapoi și dacă va fi necesar un astfel de serviciu, având în vedere numărul de dosare, este o opțiune un astfel de serviciu, dar nu împotriva magistraților, ci pentru infracțiuni de corupție în justiție.

Apariția SIIJ  a produs un paradox. E o presiune asupra magistraților cinstiți și o măsură de siguranță pentru eventualii magistrați corupți.

Există un raport al IJ privind presupuse abuzuri împotriva magistraților, în privința căruia DNA reclamă erori materiale grosolane. L-ați atacat în instanță? Stiu că era o plângere prealabila…

Există în continuare. Colegii mei au constatat că multe date din raport conțin erori și s-au făcut obiecții. Plenul CSM a admis câteva dintre obiecțiile noastre, s-a votat raportul, noi am făcut plângerea prelabilă împotriva hotărârii numai că au fost 2 sau 3 termene în care nu s-a dat un vot privind plângerea prealabilă.

Și, din ce știu, raportul a fost scos de pe rol și s-au cerut probe noi. Întreb și eu: oare cum s-a dat o hotărâre fară a avea toate probele?

Putem ataca în instanță, ne gândim la acest lucru, dar în instanță putem primi termene mai scurte sau mai lungi. Avem o mare speranță de la plenul CSM că își vor însuși argumentele noastre.

Sunt în raport elemente de legalitate, dar și erori. De exemplu, o ordonanță pe 48 de ore de interceptare a unui procuror, validata de judecător, a fost considerată ilegală.

În această perioadă au fost exercitate asupra dvs presiuni?

Am simțit doar presiunea pozitivă a cetățeanului care are așteptări enorme, ceea ce mă mobilizează la fel ca pe toți procurorii și polițiștii. Alte presiuni, nu.

V-ați pus problema că ați putea păți ca dna Kovesi, dacă veți tura motoarele DNA?

Da, de la început. Îmi  asum acest lucru. Dacă voi pleca, voi pleca cu sufletul împăcat. În toată cariera de procuror am urmărit asta. În 24 de ani de cariera nu am făcut niciun compromis și am avut probleme pentru atitudinea asta. Dar îndărătnicia, în sens pozitiv, a învins.

Care este interpretarea dvs, ca procuror roman și ca procuror-șef DNA, în privința deciziei CEDO în cauza Kovesi?

Atât eu, cât și colegii cu care am discutat am avut o mare speranță în această decizie. Ea se axează pe libertatea de exprimare a magistratului în spațiul public, ceea ce e foarte important, pentru că în ultimii ani s-au pus presiuni extraordinare, s-au deschis dosare penale, disciplinare doar pentru poziții publice raportate la încercarea de oprire a luptei împotriva infracționalității, la încercări repetate de modificare a codurilor penale în defavoarea parților vătămate și a aflării adevărului, de modificare a legilor justiției.

Procurorii și judecătorii trebuie să poată lua atitudine pentru că justiția e în interesul cetățeanului și noi simțim această obligație.

Pe de alta parte, fiind în aceeași poziție că dna Kovesi, daca se va întâmpla același lucru, voi avea probabil și o cale de atac în instanță, ceea ce dna Kovesi nu a avut.

Veți lucra aproape de dna Kovesi. Procurorii români delegați la EPPO ar urma să funcționeze în cadrul DNA.

Acesta este proiectul, noi am făcut această propunere. Am văzut că în proiect sunt 10 posturi în total pentru EPPO: procurori, grefieri și polițiști. Noi am propus 20 sau 22 de funcții. Să aibă la dispoziție tot ce le trebuie ca să-și desfășoare activitatea, astfel încât DNA să își păstreze posibilitatea de acțiune în dosarele proprii. Să nu ne încurcăm reciproc.

Câte dosare va prelua EPPO de la DNA?

Cam 500-600 de dosare, dacă vor lua doar dosarele  peste 100 de mii de euro. Și vor lua dosarele cu evaziune transfrontalieră, care nu sunt toate la DNA.

Mi-ați spus că lucrați mai mult decât se vede, dar că ați schimbat politica de comunicare. Cam în cât timp credeți că oamenii vor vedea totuși că DNA există din nou și se va ridica la înălțimea așteptărilor?

Aceasta e calea: să continuăm lupta și să nu facem pași înapoi. Mijloacele la dispoziția noastră sunt însă altele. Eu cred că până la sfârșitul anului voi avea o privire de ansamblu și voi ști exact ce schimbăm radical, dacă extindem competența, ce putem face pentru eficientizare.

Vor apărea rezultate, sperăm să ne ridicăm la nivelul așteptărilor, dar mijloacele sunt altele. Acum 4-5 ani erau alături de lupta anticorupție foarte multe instituții ale statului, acum am rămas singuri. Dar sperăm că vom face față. Sunt încrezător! La sfârșitul anului vom trage linie și vom vedea unde suntem.

(Precizare: pe parcursul interviului echipa SpotMedia.ro a avut măștile pe față, distanța de 2 metri a fost păstrată, iar dl Bologa a acceptat să vorbească fără mască pentru o bună calitate a comunicării)
Foto: spotmedia.ro