Fostul deputat Sebastian Ghiţă, fugit demult în Serbia, a fost trimis în judecată de DNA într-un nou dosar pentru trafic de influenţă şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Ghiţă este acuzat că a cerut bani unor firme IT pentru contracte având ca beneficiari instituţii publice.
În acelaşi dosar, au mai fost trimişi în judecată Bogdan Padiu (director general al SC Teamnet International) pentru complicitate la trafic de influenţă şi Cristian Anastasescu (administrator al SC Asesoft International) pentru complicitate la trafic de influenţă şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Firmele Teamnet International şi Asesoft International erau controlate de Sebastian Ghiţă.
Cum se atribuiau contractele doar cu voia lui Ghiţă
Potrivit unui comunicat al DNA de miercuri, instituţiile şi autorităţile publice au contractat, în perioada 2006 - 2015, programe informatice finanţate din fonduri publice şi din fonduri europene, de la mai multe societăţi comerciale cu activitate în domeniul IT sau de la asocierea dintre acestea şi două societăţi iniţial deţinute, ulterior controlate de Sebastian Ghiţă (Teamnet International şi Asesoft International - n.red.).
În această perioadă, segmentul proiectelor de infrastructură IT din România ar fi fost afectat, într-un mod determinant, de influenţa şi controlul deţinut de acesta, în acord cu factorul politic, asupra modului de încredinţare şi chiar de generare a marilor proiecte de IT, de către autorităţile publice.
De regulă, câştigarea unei licitaţii privind achiziţia de servicii în domeniul IT, de către societăţile de profil, ar fi avut un preţ care se achita inculpatului Ghiţă, precizează DNA.
Acest preţ se plătea pe bază de operaţiuni fictive înregistrate între societăţile interesate în procedura achiziţiei şi firmele lui Ghiţă, explică DNA.
Concret, Sebastian Ghiţă ar fi pretins şi ar fi primit diferite sume de bani, în perioada 2010-2014, de la reprezentanţii unei societăţi din domeniul IT, pretinzând sau lăsând să se creadă că are influenţă asupra factorilor de decizie şi funcţionarilor publici implicaţi în proceduri de achiziţie publică, pentru a-i determina să atribuie acelei firme contracte de achiziţie publică sau să permită derularea în bune condiţii a contractelor deja încheiate.
Provenienţa banilor reprezentând "preţul" intervenţiei ar fi fost disimulată, la indicaţiile lui Sebastian Ghiţă, în operaţiuni comerciale fictive între firma care a primit contractele publice şi cele două firme controlate de fostul deputat.
Plăţile ar fi fost disimulate în contravaloarea unor servicii IT, care nu au fost prestate în realitate şi care au avut la bază documente false.
La întocmirea/semnarea documentelor false ar fi participat ceilalţi doi inculpaţi, în calitate de administrator, respectiv director general al celor două firme controlate de Ghiţă.
Aproape 30 de milioane de lei a încasat Ghiţă
În perioada 2010 - septembrie 2014, societatea beneficiară a contractelor publice ar fi plătit în conturile celor două firme controlate de fostul deputat suma totală de 29.464.441 de lei, după cum urmează:
- 280.000 lei, în perioada iunie-iulie 2010;
- 8.212.191 lei, în perioada martie 2011-septembrie 2014;
- 1.116.614 lei, în perioada 2008 -2013;
- 2.233.592 lei, în perioada 2013-2014;
- 17.622.044 lei, în perioada ianuarie 2013-iulie 2014.
Ce contracte s-au făcut astfel
Intervenţiile vizau implementarea/finanţarea/derularea în bune condiţii a unor proiecte din domeniul sănătăţii cum ar fi:
- implementarea versiunii centralizate a SIUI (sistemul informativ unic integrat),
- Prescripţia electronică,
- Cardul Naţional de Sănătate,
- Dosarul electronic de sănătate,
- Sistemul informatic pentru gestiunea concediilor medicale,
- Sisteme pentru gestiunea reţetelor de medicamente necompensate
Dar au fost vizate şi alte domenii cum ar fi:
- cadastrul (Registrul electronic National al Nomenclaturilor Stradale),
- externe (Sistemul informatic pentru managementul integrat al serviciilor pentru cetăţeni),
- Casa de pensii (Dezvoltarea sistemului de administrare a documentelor şi proceselor de muncă în administraţia publică),
- Agenţia pentru ocuparea forţei de muncă (gestionarea resurselor pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor aferente persoanelor aflate în căutare de muncă),
- mediu (servicii de elaborare a Planului de management integrat Delta Dunării),
- sisteme informatice la unele consilii judeţene.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Prahova, cu propunere de a se menţine măsurile asiguratorii.
Ghiţă e fugit în Serbia de 6 ani
Sebastian Ghiță, aflat sub control judiciar, a fugit din România în decembrie 2016.
În aprilie 2017, el a fost arestat la Belgrad şi ulterior eliberat, după ce avocatul a depus o cauţiune de 200.000 de euro.
În august 2018, Curtea de Apel Belgrad a respins cererea de extrădare formulată de România.
Sebastian Ghiță susţine că între timp a obținut azil politic în Serbia.