Închiderea Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru energie din lume, este de ani de zile scenariul de coșmar al economiei globale. Acum, acest scenariu începe să devină realitate.
Traficul naval prin acest canal îngust – poarta de ieșire din Golful Persic – s-a redus aproape la zero. Pentru analiștii geopolitici, acesta era unul dintre cele mai periculoase scenarii imaginabile pentru economia mondială, notează Sky News.
Cu toate acestea, piețele financiare par deocamdată relativ calme. Indicele bursier american S&P 500 abia s-a mișcat, iar FTSE 100 a scăzut ușor, dar rămâne peste nivelul de acum o lună.
Această aparentă stabilitate ridică o întrebare: este situația mai puțin gravă decât se temeau experții?
Semnalul unei noi inflații
Specialiștii din sectorul energetic spun însă că impactul real ar putea apărea cu întârziere și ar putea fi profund destabilizator.
Primul semn este creșterea abruptă a prețurilor la gaze naturale, care ar putea alimenta un nou val de inflație în lunile următoare.
Mult timp, țări precum Marea Britanie au considerat Qatarul unul dintre cei mai siguri furnizori de gaze naturale. În prezent însă, navele care transportau gaz natural lichefiat (LNG) din Qatar nu mai pot ieși din Golf, iar câmpurile de gaze ale țării nu mai funcționează.
Pentru numeroase state asiatice – de la India și Pakistan până la Coreea de Sud și Taiwan – aceasta ar putea deveni o problemă majoră. Majoritatea acestor țări nu au rezerve mari de gaze și vor încerca să cumpere rapid combustibil pentru a-și menține centralele electrice și sistemele de încălzire în funcțiune.
Această competiție pentru resurse ar putea împinge prețurile în sus la nivel global, inclusiv în Europa, care depinde tot mai mult de LNG după reducerea livrărilor de gaze rusești în urma invaziei Ucrainei.
Impact asupra tehnologiei și industriei
Problemele nu se limitează însă la energie.
Qatarul produce aproximativ o treime din heliul mondial, un gaz esențial pentru funcționarea unor echipamente precum scanerele RMN sau anumite computere cuantice, care folosesc heliu pentru răcirea magneților și circuitelor.
În plus, regiunea Golfului furnizează aproape jumătate din acidul sulfuric utilizat la nivel global, o substanță indispensabilă pentru producerea de explozivi sau pentru rafinarea cuprului.
Pe măsură ce perturbările din Golf continuă, efectele s-ar putea răspândi treptat în tot mai multe sectoare ale economiei mondiale.
O criză și mai gravă pentru statele din Golf
Consecințele sunt și mai serioase pentru statele din regiune.
În teorie, țări precum Arabia Saudită, Kuweit, Iraq sau Abu Dhabi ar putea transporta petrolul prin conducte. În realitate însă, capacitatea acestor conducte este limitată.
Fără petroliere care să transporte țițeiul prin strâmtoare, petrolul extras din subsol nu va avea unde să fie livrat. Iar spațiul de stocare este limitat.
În câteva zile, aceste state ar putea fi obligate să ia decizii drastice: fie să oprească exploatarea câmpurilor petroliere – ceea ce ar putea provoca daune permanente –, fie să ardă sau să verse petrolul care continuă să fie extras.
Întrebări despre viitorul modelului economic din Golf
Criza ridică și întrebări mai profunde despre modelul economic al statelor din Golf, dependent în mare măsură de muncitori străini.
Dacă acești lucrători – mulți dintre ei neobișnuiți să trăiască sub amenințarea bombardamentelor – ar începe să plece, impactul asupra economiilor locale ar putea fi major.
Pentru moment, multe dintre aceste efecte nu s-au manifestat încă pe deplin. Dar experții avertizează că, pe măsură ce zilele trec, perturbările provocate de închiderea strâmtorii ar putea deveni tot mai grave.
Cu cât Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă mai mult timp, cu atât criza economică globală riscă să devină mai profundă.