În ultimele două decenii, China și-a intensificat investițiile în construcția navală. Și acest lucru a dat roade: peste 60% din comenzile mondiale din acest an au fost direcționate către șantierele navale chinezești. China construiește mai multe nave decât orice altă țară, deoarece poate face acest lucru mai rapid decât oricine altcineva.
„Amploarea este extraordinară… în multe privințe, impresionantă. Capacitatea de construcție navală a Chinei este de aproximativ 200 de ori mai mare decât cea a Statelor Unite”, a declarat Nick Childs, expert maritim la Institutul Internațional pentru Studii Strategice, cu sediul la Londra, pentru BBC.
Această poziție dominantă se aplică și marinei sale militare. Partidul Comunist Chinez are acum cea mai marie flotă din lume, cu un număr total de 234 de nave de luptă, comparativ cu cele 219 ale Marinei SUA.
Flota Chinei are acum mai multe nave decât SUA:
*Numărul de nave din fiecare flotă, inclusiv submarine
Ascensiunea explozivă a Chinei a fost alimentată de accesul la mare. A doua cea mai mare economie a lumii găzduiește șapte dintre cele mai aglomerate 10 porturi din lume, esențiale pentru rutele de aprovizionare globale. Iar orașele sale de coastă prosperă datorită comerțului.
Pe măsură ce ambițiile Beijingului au crescut, la fel a crescut și flota sa navală - și curajul său de a revendica o putere mai mare în Marea Chinei de Sud și dincolo de aceasta.
Deși încă are avantaje semnificative, Marina SUA vede cum decalajul dintre capacitățile sale și cel ale Chinei se reduce și se luptă să găsească o modalitate de a răspunde la această problemă, "deoarece capacitatea sa de construcție navală a scăzut semnificativ în ultimele decenii", spune Childs.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că vrea să remedieze această situație și a semnat un ordin executiv pentru a revitaliza construcția navală din SUA și a recâștiga avantajul maritim al Americii.
Va fi o "sarcină foarte dificilă", menționează Childs.
China are cea mai mare flotă din lume
Între 2019 și 2023, cele mai mari patru șantiere navale din China - Dalian, Guangzhou, Jiangnan și Hudong-Zhonghua - au produs 39 de nave de război cu un deplasament combinat de 550.000 de tone, potrivit unui studiu realizat de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS).
Acesta este volumul de apă pe care îl deplasează o navă, fiind cea mai comună modalitate de a măsura dimensiunea unei nave sau a unei flote. Prin comparație, Marina Regală a Regatului Unit are în prezent un deplasament total estimat la aproximativ 399.000 de tone.
În timp ce China are cea mai mare flotă din lume ca număr de nave, flota SUA are un tonaj total mai mare și este mai puternică - cu portavioane mult mai mari.
Dar Beijingul recuperează terenul pierdut.
"Nu există niciun semn că chinezii încetinesc ritmul. Numărul de nave nu este, desigur, singura măsură a eficienței unei flote militare, dar capacitatea de a produce și fabrica nave de război a fost extrem de impresionantă și ar putea face o diferență strategică", spune Alexander Palmer de la CSIS și autorul raportului "Descifrarea dezvoltării navale a Chinei".
Încă există limite în ceea ce privește ascensiunea navală a Chinei. Beijingul poate avea mai multe nave, dar are doar două portavioane operaționale, iar marina sa are mult mai puține submarine decât SUA.
Unii analiști susțin că acestea nu sunt la fel de sofisticate precum cele americane, care au un avans tehnologic care datează din timpul Războiului Rece.
Submarinele chineze sunt, de asemenea, construite în mare parte pentru Marea Chinei de Sud, care e mai puțin adâncă, unde deja se desfășoară un joc de-a șoarecele și pisica cu SUA. Deocamdată, capacitatea Chinei de a călători departe de propria coastă este limitată.
Însă există semne că acest lucru se schimbă, și încă repede.
Beijingul nu mai vrea să fie umilit
Imaginile din satelit obținute de BBC Verify din Hainan, o provincie insulară chineză din Marea Chinei de Sud, sugerează că Beijingul investește fonduri semnificative în extinderea bazelor sale navale.
Baza de la Yulin are cinci noi debarcadere care par să fi fost construite în ultimii cinci ani. Se crede că China intenționează să-și grupeze toate cele mai mari submarine, clasa Jin (sau Tipul 094), în acest port. Aceste noi submarine pot transporta câte 12 rachete nucleare fiecare.
Fotografiile și filmările exercițiilor, distribuite pe rețelele de socializare chineze, sugerează că măcar două noi tipuri de drone subacvatice fără pilot, care arată ca niște torpile mari, se vor număra printre noile sisteme expuse la parada de săptămâna viitoare.
Acestea i-ar putea permite Chinei să efectueze supraveghere subacvatică în adâncul apei și să detecteze alte submarine sau chiar cabluri submarine fără a-și risca propriile forțe navale.
"O mare parte din tehnologie este încă nedemonstrată, iar calendarul capacităților sale este încă neclar. Marea întrebare este cât timp va dura până când tehnologia se va maturiza", arată Matthew Funaiole de la China Power Project al CSIS. Și de aceea SUA nu pot trece cu vederea amenințarea pe care o reprezintă construcția navală a Chinei, adaugă el.
Ceea ce restul lumii vede ca ascensiunea Chinei, Xi vede ca renașterea sa. El a lăudat valoarea unei "marine puternice pentru a proteja securitatea națională", invocând cele 470 de invazii între anii 1840 și 1949 care au adus "suferințe de nedescris". Pe măsură ce imperiul Qing, odinioară puternic, se prăbușea, China se cufunda în tulburări, revoluții și război civil. Și a jurat că țara sa nu va mai fi niciodată "umilită" și nici nu va retrăi acele "amintiri amare ale atacurilor străine".
Sectorul civil și cel militar lucrează mână în mână
Un avantaj incontestabil este utilizarea duală a șantierelor navale. Multe dintre cele care susțin producția comercială pot contribui, de asemenea, la producerea de nave de război pentru marină.
Șantierele navale militare și civile lucrează mână în mână în unele locuri, ceea ce presa de stat descrie drept "fuziune militar-civilă", un concept pe care Xi l-a promovat intens.
De aceea, chiar și fără portavioane sau submarine puternice, flota comercială a Chinei și expertiza sa în construirea rapidă de nave pot fi esențiale în timpul unei crize, adaugă el.
"În orice conflict prelungit, dacă ai șantiere navale care produc rapid nave noi, acesta este un avantaj strategic uriaș. Navele comerciale pot transporta alimente etc. în orice zonă de conflict. Fără aceasta, SUA se află într-o poziție în care s-ar putea să nu poată susține un efort de război prelungit", spune Funaiole.
Totul se reduce la o întrebare directă, spune el: "Cine poate pune mai multe active în apă mai rapid și mai ușor?" Răspunsul în acest moment este: China.
Dar lumea nu ar trebui să-și facă griji, spune profesorul Hu Bo, directorul Centrului pentru Studii de Strategie Maritimă de la Universitatea din Peking. "Nu avem niciun interes să ne amestecăm în afacerile altor țări, în special militar", adaugă el.
Mesajul său este că China construiește nave mari pentru că poate, nu pentru că vrea să cucerească lumea.
Totuși, există o insulă pe care China nu o vede ca pe o altă țară: Taiwanul.
"China are deja capacitatea de a recupera Taiwanul", spune profesorul Hu Bo, "dar China nu face asta pentru că avem răbdare. China nu a renunțat niciodată la perspectiva unei unificări pașnice. Putem aștepta."
China și SUA sunt pregătite să se lupte, dar nu vor
Cea mai mare îngrijorare este că orice atac asupra Taiwanului ar putea declanșa un război mai amplu și ar putea implica SUA. Washingtonul este obligat prin lege să furnizeze arme pentru a ajuta Taiwanul să se apere - un sprijin inacceptabil pentru Beijing pentru ceea ce este considerată o provincie separatistă care în cele din urmă va face parte din China.
La începutul acestui an, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a avertizat că China reprezintă o amenințare "iminentă" pentru Taiwan și a îndemnat țările asiatice să își majoreze cheltuielile pentru apărare și să colaboreze cu SUA pentru a descuraja războiul.
Așadar, în ciuda asigurărilor profesorului Hu Bo, este greu de ignorat faptul că navele de război ale Chinei încep să navigheze mai departe de țărmurile țării.
În februarie, acestea au fost văzute înconjurând coasta Australiei timp de mai mult de trei săptămâni, unde au efectuat exerciții fără precedent cu foc real.
Mai recent, portavioanele chineze au efectuat exerciții navale în apropierea Japoniei, stârnind îngrijorare - deși s-au desfășurat în apele internaționale, mișcarea a fost fără precedent.
Însă profesorul Hu Bo consideră că temerile legate de un conflict între SUA, ai căror aliați din regiune - Japonia, Coreea de Sud și Australia - sunt adesea în conflict cu China, sunt exagerate, deoarece toți știu că ar putea fi catastrofal.
"În ultimii trei ani, cred că semnalul este foarte clar că ambele părți nu vor să lupte. Suntem pregătiți pentru asta, dar nu vrem să ne luptăm unii cu alții", spune el.
Întrebarea cheie pentru SUA și aliații săi este cât de departe poate naviga flota de război a Chinei și cât de departe de țărmurile sale e pregătit Beijingul să se aventureze.
"În ce moment vor putea să-și manifeste cu adevărat influența mai departe, de exemplu, în Oceanul Indian și dincolo de el, va fi un aspect esențial de analizat", spune Nick Childs. "Au încă un drum lung de parcurs, dar cu siguranță își depășesc limitele."
T.D.