Ilie Bolojan, fost premier și actual președinte al PNL, consideră că decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind restanțele salariale ale magistraților îi oferă Guvernului argumentul decisiv pentru a pune capăt unei situații pe care o califică drept „imorală și împovărătoare pentru români”.
Liderul liberal susține că statul nu poate fi obligat să plătească imediat miliarde de lei, fără să țină cont de situația bugetară și de celelalte obligații față de cetățeni. Într-un mesaj publicat joi seară pe Facebook, Bolojan acuză existența unei „aristocrații bugetare” și cere Executivului să ia o decizie.
„Decizia de astăzi a CEDO arată că am avut dreptate în ceea ce privește plata restanțelor salariale către magistrați. Guvernul primește acum argumentul decisiv pentru a tranșa această chestiune imorală și împovărătoare pentru români”, a scris Ilie Bolojan.
Fostul premier consideră că plata imediată a sumelor restante ar pune o presiune nejustificată asupra bugetului de stat. „Într-o situație economică dificilă, este imoral ca statul să fie obligat să plătească imediat sume uriașe, de ordinul miliardelor de lei, fără să se țină cont de impactul asupra bugetului și de celelalte obligații față de cetățeni. Pare o formă de aristocrație bugetară care poate dispune discreționar de banii românilor”, a afirmat liderul PNL.
Bolojan invocă și observațiile CEDO referitoare la posibile conflicte de interese în cauzele privind drepturile salariale ale magistraților.
„CEDO pune sub semnul întrebării și unele hotărâri luate în România, pentru că există suspiciuni că judecătorii care le-au dat s-ar fi aflat într-un conflict de interese. Este o suspiciune care afectează credibilitatea justiției. Și așa, încrederea în instituții este scăzută”, a adăugat el.
În opinia sa, instanțele și-au depășit atribuțiile, iar deciziile privind folosirea banilor publici trebuie să aparțină Guvernului și Parlamentului.
„Deciziile privind modul în care sunt împărțiți banii țării trebuie să fie luate de Guvern și Parlament, în interesul tuturor. Mai ales în actuala situație economică a României, amânarea sau întârzierea unor plăți nu înseamnă că statul încalcă drepturile omului. Actualul Guvern va avea de ales pe cine servește: România sau aristocrația bugetară”, a transmis Bolojan.
Ce a decis CEDO și de ce există o dispută cu Înalta Curte
CEDO a respins joi, în unanimitate, cererile a cinci actuali și foști judecători români care au reclamat că plata eșalonată a unor drepturi salariale stabilite prin hotărâri definitive le-a încălcat drepturile. Curtea a considerat că, în circumstanțele analizate, România nu a încălcat Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Hotărârea nu anulează însă drepturile salariale recunoscute prin decizii definitive și nici nu soluționează litigiul separat dintre Înalta Curte și Guvern. Președinta ICCJ, Lia Savonea, a subliniat că cele două cauze privesc probleme juridice distincte și a avertizat împotriva interpretărilor selective ale deciziei CEDO.
Curtea Penală Internațională primește Premiul Saharov, în plin conflict cu SUA. Avertismentul președintei instanței
Resturi de dronă, găsite pe un câmp din Buzău. Ciudat e că nu au nicio inscripție
CFR Cluj l-a convins: Fotbalistul care a semnat un nou contract
Când ajung noile doze de vaccin antigripal în farmacii. Anunțul ministrului Sănătății
