Europa îşi ţine, duminică, răsuflarea în faţa unor alegeri care ar putea zgudui atât viitorul politic al ţării, cât şi al Uniunii Europene. Pentru prima dată, extremiştii de dreapta din Rassemblement National (RN), formaţiunea lui Marine Le Pen, s-au impus duminica trecută în primul tur al alegerilor legislative, învingând „Nouveau Front Populaire” (NFP), alianţa stângii, precum şi tabăra prezidenţială, într-un scrutin a cărui miză politică este fără precedent în istoria celei de-a cincea Republici.
Necunoscuta scrutinului de duminica aceasta este dacă ei vor reuşi să ajungă la majoritatea absolută şi să se instaleze la putere, relatează Reuters.
- Alegerile din Franța: Șanse mari ca extrema dreapta să preia puterea, în condițiile unei prezențe-record la urne
- Alegeri în Franța: Aproape o sută de candidați de stânga sau din tabăra lui Macron s-au retras pentru a împiedica victoria extremei drepte
Însă indiferent de rezultatul celui de-al doilea tur de duminică, pare deja clar că rolul lui Emmanuel Macron ca forţă motrice a integrării europene va fi semnificativ diminuat.
Există două rezultate posibile pentru turul al doilea:
- o majoritate absolută pentru RN, care ar aduce partidul de extremă dreapta la putere
- o Adunare Naţională intrată în blocaj, ceea ce ar risca să facă ţara aproape neguvernabilă
Ambele scenarii reprezintă provocări fără precedent pentru UE, unde Franţa este a doua mare putere economică. Bruxelles-ul se teme în special că o victorie a RN l-ar obliga pe Emmanuel Macron, un proeuropean fervent, să coabiteze cu un guvern deschis eurosceptic. O Adunare Naţională fără majoritate, formată din coaliţii între formaţiuni foarte divergente sau alianţe de la caz la caz, l-ar priva pe şeful statului de un guvern pe deplin ataşat politicilor sale.
În ambele cazuri, un mare semn de întrebare ar plana asupra unora dintre iniţiativele emblematice ale lui Emmanuel Macron la Bruxelles, de la lupta pentru o Europă mai autonomă din punct de vedere strategic şi mai puţin dependentă de Statele Unite până la desfăşurarea de instructori francezi în Ucraina pentru a antrena soldaţii ucraineni.
De asemenea, UE riscă să se confrunte cu o dublă paralizie politică, în timp ce "motorul" franco-german este ameninţat şi de dificultăţile interne ale cancelarului german Olaf Scholz. Partidele din coaliţia de guvernare din Germania au suferit o înfrângere zdrobitoare la alegerile europene din iunie, iar ţara se pregăteşte pentru o ascensiune puternică a extremei drepte în viitoarele alegeri regionale.
Ascensiunea extremei dreapta în PE
Deşi partidele de extremă dreapta sunt încă departe de a domina Parlamentul European, acestea au înregistrat progrese semnificative la ultimele alegeri europene şi au preluat puterea în mai multe ţări. În Ţările de Jos, un nou guvern format din reprezentanţi ai partidului populist al lui Geert Wilders tocmai a fost învestit. În Italia, partidul de extremă dreapta Fratelli d'Italia al premierului Giorgia Meloni a ieşit învingător în alegerile europene.
Între timp, Ungaria, condusă de premierul naţionalist Viktor Orban, tocmai a preluat preşedinţia rotativă a Consiliului UE şi a anunţat crearea unui nou grup parlamentar european alături de alte partide populiste şi de extremă dreapta. În plus, Viktor Orban a indignat Bruxelles-ul făcând, vineri, o vizită oficială la Moscova.
„O Franţă şi o Germanie mai slabe, combinate cu o Italie şi o Ungarie mai puternice, vor contura în mod clar viitorul UE", avertizează Elizabeth Kuiper, director asociat al think tank-ului European Policy Centre.
Ce le-a spus Macron omologilor europeni
Conştient de riscul de a-i fi redusă puterea, Emmanuel Macron şi-a avertizat omologii europeni la ultimul lor summit că Franţa, membru fondator al UE, va continua să joace un rol de lider în cadrul blocului, potrivit oficialilor francezi.
Având în vedere că numirile în posturi-cheie ale UE - „top jobs" în jargonul de la Bruxelles - se decid chiar în acest moment, Emmanuel Macron a considerat necesar să trimită un mesaj, pentru că ar putea exista tentaţia de a profita de orice ezitare a Parisului pentru ca ceilalţi să-şi plaseze propriii pioni.
„Săptămâna trecută, când am fost la Bruxelles, mesajul preşedintelui a fost 'vă mulţumesc pentru preocuparea dumneavoastră, dar nu contaţi pe faptul că Franţa va uita ceea ce este'", a declarat un oficial francez care a solicitat anonimatul.
"La Consiliul European, lucrurile se decid cu o majoritate calificată consolidată, iar Franţa rămâne Franţa, cu greutatea sa", a punctat el.
Emmanuel Macron a reuşit deja să negocieze un post-cheie în Comisie pentru unul dintre oamenii săi, fostul său consilier european Alexandre Adam, potrivit unei surse bine informate. Francezul ar urma să devină adjunct al şefului cabinetului Ursulei von der Leyen, dacă aceasta va fi reconfirmată de Parlament în funcţie în toamna acestui an.
Îngrijorările Bruxelles-ului
Diplomaţii subliniază totuşi că o mare parte din activitatea politică a UE se desfăşoară în cadrul reuniunilor miniştrilor din diferitele consilii de la Bruxelles. Dar pare deja sigur că aceşti miniştri nu vor mai răspunde în faţa lui Emmanuel Macron, ci în faţa unui ipotetic guvern de coabitare. Unii diplomaţi consideră că, dacă Jordan Bardella, candidatul RN la funcţia de prim-ministru, reuşeşte să formeze un guvern, ar putea încerca să adopte o poziţie semi-cooperantă cu instituţiile UE, urmând exemplul Giorgiei Meloni în Italia.
Dar dacă acest lucru s-ar întâmpla, ciocnirile lui Jordan Bardella cu Emmanuel Macron şi Bruxelles ar părea inevitabile, având în vedere programul şi declaraţiile partidului de extremă dreapta.
De exemplu, liderul de facto al RN, Marine Le Pen, a pus la îndoială prerogativa preşedintelui de a numi comisarul european al Franţei în următorul executiv al UE. Emmanuel Macron a declarat că doreşte să îl păstreze în funcţie pe actualul titular, Thierry Breton, iar RN se opune.
"Succes lui Bardella în obţinerea aprobării de către Parlamentul European a unui comisar european RN", a comentat ironic un diplomat francez sub rezerva anonimatului.
Partidul de extremă dreapta doreşte, de asemenea, ca Franţa să îşi reducă contribuţia la bugetul UE cu două miliarde de euro, iar Bruxelles-ul nu este dispus să cedeze.
Chiar dacă RN nu reuşeşte să formeze un guvern, un executiv născut dintr-o coaliţie "pluralistă" s-ar putea trezi fără o direcţie clară, în timp ce doar un angajament constant şi o voinţă de fier pot face ca maşininăria de la Bruxelles să meargă înainte.
„Problema pentru UE este că, dacă statele membre nu o sprijină ferm, este foarte dificil (să avanseze)", spune Karel Lannoo, directorul general al think-tank-ului Centru pentru Studii de Politică Europeană, subliniind că iniţiativele de stimulare a competitivităţii economice a blocului, cum ar fi uniunea pieţelor de capital, s-ar putea împotmoli.
Şi toate acestea, în timp ce Europa îşi ţine răsuflarea pentru încă un eveniment, dincolo de ocean: alegerile prezidenţiale din noiembrie din Statele Unite, care l-ar putea readuce la putere pe imprevizibilul Donald Trump.
Ce spun ultimele sondaje din Franța
Franţa organizează, aşadar, duminică un tur de scrutin parlamentar care va reconfigura peisajul politic. Ultimele sondaje de opinie preconizează că RN va obţine cele mai multe voturi, dar probabil nu va obţine, totuşi, majoritatea.
RN-ul lui Marine Le Pen a obţinut victorii istorice în primul tur al scrutinului, desfăşurat duminica trecută, schiţând perspectiva primului guvern de extremă dreapta din Franţa de la cel de-al Doilea Război Mondial. Însă, după ce partidele de centru şi de stânga şi-au unit forţele în cursul săptămânii care a trecut în încercarea de a forma o baricadă anti-RN, speranţele lui Le Pen ca RN să obţină majoritatea absolută în Adunarea Naţională cu 577 de locuri par şubrezite.
Sondajele sugerează că RN va deveni forţa legislativă dominantă, dar nu va reuşi să atingă majoritatea de 289 de locuri pe care Le Pen şi protejatul ei, Jordan Bardella, în vârstă de 28 de ani, cred că le-ar permite să revendice postul de prim-ministru şi să vireze Franţa brusc la dreapta.
Secţiile de vot se deschid la ora locală 8 a.m. (09:00 ora României) şi se închid la 6 p.m. (19:00, ora României) în localităţile mici şi la 8 p.m. (21:00, ora României) în oraşe mai mari, cu proiecţii iniţiale aşteptate în momentul în care se încheie votul, pe baza numărătorii parţiale de la un eşantion de secţii de votare.