Rezultatele evaluării PISA 2022 în ceea ce priveşte abilităţile de gândire creativă arată că, în România, 58% dintre elevi ating cel puţin nivelul 3 de competenţă, considerat de bază pentru gândirea creativă, iar 14% se situează la nivelurile 5 sau 6 de competenţă în gândirea creativă (performanţă de top).
În nota de ţară se arată că elevii români au obţinut scoruri semnificativ mai reduse decât media OCDE şi sub nivelul aşteptat pentru România pe baza scorurilor la matematică şi lectură.
Totodată, în România, elevii proveniţi din medii avantajate au avut rezultate mai bune cu 15,1 puncte la testul de gândire creativă decât elevii dezavantajaţi, scala fiind de 60 de puncte. Această diferenţă este mai mare decât diferenţa medie dintre cele două grupuri în ţările OCDE.
Ce a testat PISA ca gândire creativă
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a lansat, marţi, Volumul III pentru prezentarea rezultatelor PISA 2022 în ceea ce priveşte evaluarea abilităţilor de gândire creativă ale elevilor de 15 ani.
PISA este o cercetare internaţională care are loc la intervale regulate de timp şi urmăreşte să evalueze sistemele de educaţie din întreaga lume prin testarea competenţelor elevilor de 15 ani la lectură, matematică şi ştiinţe.
Potrivit Ministerului Educaţiei, PISA 2022 a inclus şi evaluarea abilităţilor de gândire creativă (exprimarea în scris, exprimarea vizuală, rezolvarea de probleme sociale şi rezolvarea de probleme ştiinţifice) ale elevilor de 15 ani.
Mai concret, a fost evaluată capacitatea elevilor de a genera idei diverse şi creative, de a evalua şi de a îmbunătăţi ideile altora pentru a ajunge la rezultate creative.
Rezultatele elevilor români
”58% dintre elevi ating cel puţin nivelul 3 de competenţă, considerat de bază pentru gândirea creativă, adică pot cel puţin să genereze idei adecvate în contextul unor sarcini expresive sau de rezolvare de probleme simple sau moderate din punctul de vedere al complexităţii, şi încep să demonstreze abilitatea de a genera idei sau soluţii originale în contexte familiare.
Dintre aceştia, 14% se situează la nivelurile 5 sau 6 de competenţă în gândirea creativă (performanţă de top), adică pot genera, evalua şi îmbunătăţi ideile creative din cadrul unor sarcini diverse şi complexe, inclusiv sarcini care presupun proiectarea unor soluţii abstracte sau raportarea la scenariile unor probleme ştiinţifice şi sociale nefamiliare sau caracterizate de anumite constrângeri”, arată Ministerul Educaţiei.
Evaluarea oferă informaţii valoroase şi în ceea ce priveşte abilităţile socio-emoţionale ale elevilor din România.
Rezultatele arată că 85% dintre elevii români declară că doresc să ştie cum funcţionează lucrurile, 76% doresc să înţeleagă de ce oamenii se comportă aşa cum se comportă, iar 62% îşi duc sarcinile la bun sfârşit, chiar şi atunci când acestea devin mai dificile decât credeau iniţial.
Asemenea situaţiei din celelalte ţări/economii participante, în România fetele au dovedit competenţe de gândire creativă mai ridicate comparativ cu băieţii, rezultatele acestora fiind mai mari cu 2,1 puncte.
Totodată, în România, statutul socio-economic s-a dovedit a fi un predictor important al performanţei elevilor, diferenţa între elevii dezavantajaţi şi ceilalţi fiind de 15,1 puncte.
Informaţii suplimentare privind rezultatele obţinute de elevii din România sunt disponibile pe site-ul Unităţii de Cercetare în Educaţie (Centru Naţional PISA desemnat), aici şi aici.
Stăm mult mai prost decât era de aşteptat
În nota de ţară se arată că, având un scor mediu de 26 din 60 de puncte posibile, elevii din România au obţinut, la testul de gândire creativă, scoruri semnificativ mai reduse decât media OECD (33).
Rezultatele relative la testul de gândire creativă sunt sub nivelul aşteptat pentru România pe baza scorurilor la matematică şi sub nivelul aşteptat pornind de la scorurile la lectură.
”14% dintre elevii din România au reuşit o performanţă de top la testul de gândire creativă, adică au atins Nivelul 5 sau 6 (media OECD: 27%).
În Australia, Finlanda, Noua Zeelandă, Canada şi Coreea, aproximativ 4 din 10 elevi au avut o performanţă de top, iar în Singapore, mai mult de 1 din 2 elevi s-au încadrat în această categorie.
La aceste niveluri de competenţă, elevii pot genera, evalua şi îmbunătăţi ideile creative din cadrul unor sarcini diverse şi complexe, inclusiv sarcini care presupun proiectarea unor soluţii abstracte sau raportarea la scenariile unor probleme ştiinţifice şi sociale nefamiliare sau caracterizate de anumite constrângeri”, se arată în document.
Totodată, în România, doar aproximativ 20% dintre elevii cu o performanţă de top la gândirea creativă au reuşit, de asemenea, o performanţă de top la matematică, iar 11% şi la lectură (mediile OECD: 20% şi 17%).
Acest lucru sugerează că un elev poate excela la gândire creativă, fără a excela în domeniile fundamentale (şi invers), deşi un nivel de bază al competenţei într-un domeniu completează competenţa în celelalte, mai scrie în nota de ţară.
Cele 32 de sarcini care au alcătuit testul de gândire creativă pot fi, de asemenea, încadrate în patru domenii de conţinut/context:
- exprimarea în scris,
- exprimarea în imagini,
- rezolvarea problemelor sociale
- rezolvarea problemelor ştiinţifice.
Raportat la performanţa lor la toate celelalte sarcini şi ţinând cont de dificultatea itemilor, elevii din România au prezentat o competenţă mai ridicată la sarcinile care au presupus exprimarea în scris şi exprimarea în imagini.