România nu a înregistrat niciun progres important, în ultimii cinci ani, față de celelalte țări participante la PISA 2022, evaluarea competențelor de bază a elevilor de 15 ani, organizată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Dintre toate statele UE, doar Bulgaria stă mai rău, iar în clasamentul mondial România e pe locul 45 din 81 de țări.
Elevii din România au obținut cele mai slabe rezultate din UE la testele PISA, cu excepția celor din Bulgaria. Copiii români au obținut 428 de puncte la toate cele trei categorii – matematică, citire și științe, în condițiile în care media OECD e aproape 470.
Țara noastră se află acum la o distanță de circa 50 de puncte de media OCDE și la circa 100 de puncte de liderul european, Estonia, arată raportul Rezultatele PISA 2022.
PISA (Programme for International Student Assessment) este un studiu comparativ internațional de evaluare a elevilor din peste 90 de țări din lume. Testele măsoară capacitatea tinerilor de 15 ani de a-și folosi cunoștințele și abilitățile la citire, matematică și știință, pentru a rezolva probleme complexe, a gândi critic și a comunica eficient.
Principalele date ale testelor PISA:
- România se încadrează în a treia categorie a țărilor participante la PISA 2022 – cele cu rezultate sub media OCDE. Primele categorii includ țările cu rezultate superioare mediei OCDE și cele cu rezultate similare mediei OCDE.
- În a treia categorie, România se află la un nivel similar cu Serbia, Emiratele Arabe Unite, Grecia (aflată imediat deasupra României, cu medii de 430-441 de puncte), Kazahstan, Mongolia, Bulgaria, Moldova, Cipru și Ucraina.
- Copiii din România au avut scoruri mai mici decât media OECD la toate cele trei categorii - matematică, citire și științe. O proporție mică de elevi români au avut cele mai bune performanțe, față de media OECD. Tot o proporție mai mică de elevi din România au atins un nivel minim de competență (nivel 2 sau mai mare), în comparație cu media tuturor țărilor incluse în studiu.
- Scorurile medii obţinute de elevii din România în 2022 au fost similare cu cele înregistrate în 2018 la matematică, lectură şi ştiinţe. La matematică, scorurile medii din anul 2022 au fost mai scăzute faţă de cele din anii 2012 şi 2015. La lectură şi ştiinţe, rezultatele din cadrul acestui ultim ciclu PISA au fost similare cu cele obţinute la evaluările PISA precedente, începând cu anul 2012. Astfel, performanţa medie din ultimul deceniu, la aceste două domenii, poate fi descrisă drept stabilă, se arată în raportul de evaluare a rezultatelor PISA 2022.
- Comparativ cu media OCDE, ponderea elevilor cu rezultate foarte bune în cel puțin un domeniu (nivel 5 sau 6) la evaluarea PISA 2022 e de aproape trei ori mai mică în România.
- Ponderea elevilor români cu rezultate slabe la toate cele trei domenii (sub nivelul 2, pragul de alfabetism funcțional) este de două ori mai mare față de media celorlalte țări. La nivel OCDE 16,4% dintre elevi au avut, în medie, rezultate sub nivelul 2 la toate cele trei domenii și se încadrează la nivelul analfabetismului funcțional. În România ponderea acestora este de 33,2%.
- În schimb, 13,7% dintre elevi au obținut, în medie, la nivel OCDE, rezultate de top în cel puțin un domeniu (nivel 5 sau 6). În România, această pondere este de 5%.
- La matematică, doar 51% dintre elevii români incluși în studiu au obținut cel puțin nivelul de bază, față de media OCDE de 69%. Acești copii pot interpreta și recunoaște, fără instrucțiuni directe, modul în care o situație poate fi redată în limbaj matematic (de exemplu, să compare distanța totală de pe două rute diferite sau să convertească prețurile într-o altă monedă), arată raportul. Doar 4% dintre elevii români au avut performanțe ridicate, față de o medie de 9% pentru toate țările.
- La citire, doar 58% din elevii români au atins cel puțin nivelul 2 de competențe, față de 74% media OCDE. Aceștia pot identifica ideea principală într-un text destul de lung, pot identifica informații în baza unor cerințe. Doar 2% dintre copiii români au obținut rezultate la niveluri peste medie, media OCDE fiind de 7%.
- La științe, aproape 56% dintre elevii români au atins cel puțin nivelul de bază (nivelul 2), media OCDE fiind de 76%. Acești elevi pot recunoaște cel puțin o explicație corectă pentru fenomenele științifice familiare și își pot folosi cunoștințele pentru a identifica, în cazuri simple, dacă o concluzie e validă, pe baza datelor problemei. Doar 1% din copiii români au atins performanțe de nivel înalt (nivel 5 sau 6), față de 7% media OCDE.
- 28% dintre elevii din România nu ascultă ce spune profesorul. 35% dintre elevi sunt distraşi de folosirea dispozitivelor digitale (media OCDE a fost de 30%), iar 31% sunt distrași de colegi care folosesc dispozitive digitale (media OCDE: 25%).
- Aproximativ 21% dintre elevii din România au raportat că nu pot lucra bine la majoritatea sau la toate lecţiile (media OCDE a fost de 23%).
- 57% dintre elevii români au declarat că la majoritatea lecțiilor de matematică profesorul este interesat de procesul de învățare al fiecărui elev (media OECD este de 63%). Totodată, 61% din elevi au spus că profesorul oferă ajutor în plus când ei au nevoie (media OECD este de 70%).
- 13% dintre elevi români au spus că nu se simt în siguranţă în drum spre şcoală (media OCDE: 8%), iar 8% - în clasă (media OCDE: 7%). 13% dintre elevi au raportat că nu se simt în siguranţă în alte locuri din incinta şcolii (de exemplu, hol, cantină, toaletă), media OCDE fiind de 10%.
- În 2022, 46% dintre elevii din România studiau în şcoli ai căror directori au raportat că, în cursul anului şcolar precedent, cel puţin jumătate dintre familii au discutat cu un profesor, din proprie iniţiativă, despre progresul copilului lor. În 38% din cazuri, aceste discuţii au avut loc la iniţiativa profesorului.
Testările PISA au avut loc în primăvara anului 2022, la finalul pandemiei de Covid-19, iar în România au participat peste 7.000 de elevi din 180 de școli. A fost pentru prima dată când în țara noastră s-a susținut testul digitalizat. La edițiile precedente, testul s-a ținut în format clasic, cu pixul pe hârtie.
Reacția ministrului Educației: Nu sunt pierderi semnificative în performanţele elevilor
Deși Raportul PISA indică clar o stagnare și, în unele situații, chiar un regres în performanțele elevilor români, iar aceștia sunt pe penultimul loc în UE, ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a căutat marți să scoată în evidență "părțile bune", atâtea câte sunt.
Ea a subliniat că rezultatele României la PISA 2022 s-au menţinut la acelaşi nivel ca în 2018, punând accentul pe contextul dificil din ultimii ani, și a menţionat că țara noastră nu a avut pierderi semnificative în performanţele elevilor.
"Ştim că rezultatele României la PISA 2022 s-au menţinut la aproximativ acelaşi nivel ca în anul 2018. De exemplu, la matematică, ponderea OCDE a elevilor aflaţi la nivelul 2 sau mai sus de competenţă a scăzut cu şapte puncte procentuale, de la 76% în 2018 la 69% în 2022, în timp ce rezultatele ţării noastre au rămas stabile.
Spre deosebire de multe alte state, România nu a înregistrat pierderi semnificative în performanţele elevilor. Asta după doi ani de pandemie, doi ani marcaţi de pauze în procesul educaţional clasic. Aceasta demonstrează că avem un sistem de educaţie rezilient şi că ţara noastră a reuşit, prin ansamblul măsurilor luate, să limiteze efectele pandemiei", a explicat Ligia Deca.
Ministrul Educației a prezentat trei concluzii la PISA 2022 și soluții pentru a crește nivelul de alfabetizare funcțională al elevilor din România:
- Sistemul educațional din România este rezilient, dar trebuie să creștem nivelul de alfabetizare funcțională. Avem o proporție importantă de elevi care nu au competențele minime necesare pentru a face față cu succes provocărilor societății actuale.
Soluții:
- Nivelul de alfabetizare funcțională al elevilor va fi evaluat periodic prin teste online corespunzătoare fiecărui nivel de studiu.
- Peste 29.000 de profesori vor fi formați în vederea creșterii nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor și peste 58.000 de elevi vor beneficia de resurse de predare-învățare relevante pentru creșterea nivelului propriu de alfabetizare funcțională.
- Punerea în practică a acestor măsuri va fi finanțată cu aproximativ 25 de milioane de euro, din fonduri europene, printr-un proiect dedicat, care va fi lansat în următoarele luni.
2. Avem nevoie să reducem decalajul de performanță existent între elevii cu statut social, economic și cultural diferit.
Soluții:
Prin măsurile integrate prevăzute în legea învățământului preuniversitar (burse școlare, curriculum centrat pe formarea competențelor, predarea adaptată și diferențială, programul învățare remedială, susținerea financiară a profesorilor din mediul rural, costul standard diferențiat și desegregare), putem susține fiecare elev să-și atingă potențialul.
- Rezultatele PISA nu sunt doar despre matematică, lectură sau știință. Ele ne oferă informații valoroase privind atitudinile, motivațiile, starea de bine și resursele accesibile elevilor, a spus Deca, punctând că "sistemul educațional din România este participativ și devine mai sigur". Ea a enumerat și puține vești bune pe care le-a adus Rraportul PISA: elevii români își fac mai ușor prieteni la școală, au un sentiment relativ ridicat de apartenență școlară, comparativ cu elevii din celelalte state participante la studiu. De asemenea, conform raportului, numărul elevilor afectați de bullying a scăzut față de anul 2018.
Ligia Deca a mai menționat că, în ultimii ani, rezultatele României la PISA au rămas stabile, dar e momentul să progresăm. "Trebuie să creștem de la 5 la 7 elevi din 10, care să demonstreze competențe cel puțin minime la lectură, științe și matematică", a spus ea.