Trei ani de război în Ucraina au lăsat Europa cu o factură uriașă: aproape 122 de miliarde de dolari în asistență directă, plus miliarde investite în forțele armate și industria de apărare a continentului.
Cu toate acestea, regiunea a refuzat până acum să se atingă de cele 229 de miliarde de dolari aparținând Băncii Centrale ruse, înghețate în Uniunea Europeană după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Vladimir Putin, în 2022, observă CNN.
Parlamentarii francezi au adoptat, însă, săptămâna trecută, o rezoluție fără caracter obligatoriu, prin care solicită guvernului lor să folosească activele rusești înghețate pentru „finanțarea sprijinului militar pentru Ucraina și reconstrucția sa” – mai exact, să folosească chiar activele, nu doar dobânzile generate de acestea.
Atât Statele Unite, cât și Canada au adoptat deja o legislație care permite guvernelor să confiște activele rusești înghețate. Joe Biden a încercat, de asemenea, în ultimele zile ale administrației sale, să convingă aliații europeni să facă același lucru.
Un pas înainte a fost făcut săptămâna trecută, când Parlamentul European a convenit asupra unei rezoluții care susține confiscarea activelor rusești înghețate pentru „apărarea și reconstrucția Ucrainei”. Textul rezoluției nu a fost încă votat de legislatori.
Uniunea Europeană folosește deja dobânzile generate de aceste fonduri pentru a garanta împrumuturi de miliarde de euro către Ucraina. Totuși, guvernele europene rămân reticente în a confisca capitalul propriu-zis. Într-o declarație pe 15 martie, prim-ministrul britanic Keir Starmer a numit această problemă „complicată”.
O mulțime de bani
Există două tipuri de îngrijorări: economice și juridice. „Nu atingem aceste active rusești”, a declarat purtătoarea de cuvânt a guvernului francez, Sophie Primas, avertizând că o astfel de măsură ar putea crea un precedent periculos, descurajând investițiile străine în Europa, chiar dacă guvernul caută soluții legale pentru a folosi fondurile.
Se argumentează că o țară precum China, conștientă că ar putea fi sancționată de Europa în cazul unei invazii a Taiwanului, ar putea deveni reticentă în a-și plasa banii în regiune.
De fapt, Rusia și-a mutat oficial rezervele din SUA încă de acum câțiva ani, temându-se de posibile repercusiuni pentru agresiunile sale asupra Ucrainei și Georgiei.
Statele Unite au mai luat astfel de măsuri în trecut. Ele au confiscat active germane după cel de-Al Doilea Război Mondial, precum și active afgane și irakiene, a explicat profesoara Olena Havrylchyk, economist la Universitatea Panthéon-Sorbonne din Paris. Totuși, Moscova nu a avut aceleași temeri în raport cu Europa.
În ultimii ani, băncile centrale europene au exprimat îngrijorări (formulate într-un limbaj diplomatic) că o astfel de măsură ar putea „afecta euro ca monedă de rezervă”, a spus Havrylchyk pentru CNN.
Însă sprijinul continuu pentru Ucraina va continua să coste Europa bani, iar dobânzile generate de activele rusești nu sunt suficiente.
Aceasta este o realitate pe care contribuabilii europeni vor trebui să o accepte, a spus Havrylchyk, dacă exclud confiscarea directă a fondurilor Rusiei.
Ea este de părere că o Rusie înarmată nuclear nu va fi niciodată de acord să plătească despăgubiri ca parte a unui tratat de pace, așa că speranțele Kievului de a primi compensații trebuie să se bazeze pe fondurile deja blocate în Occident.
„Lumea nu este guvernată doar de economiști. Dreptul internațional este, înainte de toate, despre justiție, nu doar despre drepturile de proprietate”, a spus ea.
Îngrijorări juridice
Din punct de vedere legal, reticența Europei de a confisca – și nu doar de a îngheța – activele rusești are la bază unul dintre principiile fundamentale ale dreptului internațional: imunitatea activelor statelor în străinătate față de confiscare.
Prin urmare, justificarea legală pentru confiscarea capitalului Rusiei ar fi esențială, a declarat pentru CNN Frédéric Dopagne, profesor de drept internațional public la Universitatea din Louvain, Belgia.
Cele mai solide argumente juridice pe care Europa le-ar putea folosi sunt reparațiile pentru pagubele cauzate de Rusia în Ucraina și întărirea capacității de apărare a Ucrainei împotriva agresiunii, a adăugat el.
Când SUA au adoptat legea bipartizană din 2024 „Rebuilding Economic Prosperity and Opportunity for Ukrainians Act”, au justificat confiscarea activelor rusești din SUA prin faptul că acestea vor fi utilizate pentru reconstrucția Ucrainei. De asemenea, parlamentarii francezi, în dezbaterea rezoluției de săptămâna trecută, au adoptat un amendament prin care au eliminat în mod explicit prevederile ce permiteau folosirea acestor fonduri pentru apărarea Europei.
Având în vedere că aproximativ două treimi din totalul fondurilor rusești înghețate se află în UE, miza – și beneficiile potențiale – sunt mult mai mari pentru guvernele europene decât pentru SUA.
Dopagne consideră că reticența Europei vine și ca urmare a lipsei unui precedent istoric.
După Primul și Al Doilea Război Mondial, Germania, învinsă, a fost obligată prin tratate internaționale să plătească reparații. Însă, având în vedere că Rusia nici măcar nu ia în considerare un armistițiu de 30 de zile, un astfel de acord postbelic pare departe de realitate, a spus Dopagne.
Așadar, întrebarea pentru factorii de decizie occidentali este: „Putem avea un acord asupra reparațiilor înainte de a avea un tratat de pace?”
„Ar fi o premieră, dar nu este exclusă”, a adăugat el.
E nevoie de consens unanim
Argumentele din ambele tabere nu au ajuns încă la un punct critic. State precum Belgia, care deține cea mai mare parte a activelor rusești înghețate (aproximativ 193 de miliarde de dolari, conform Institutului de Idei Legislative din Ucraina), rămân sceptice, iar sprijinul unor puteri economice precum Germania ar fi esențial pentru o decizie la nivel european.
Orice acțiune la nivelul UE ar necesita aproape sigur consens unanim între statele membre – un rezultat puțin probabil, având în vedere sprijinul unor guverne precum cele din Ungaria și Slovacia pentru Rusia.
Pentru moment, fondurile Rusiei par în siguranță, departe de buzunarele europene.