Revenirea economică în V. Să nu ne îmbătăm cu cifre

Revenirea economică în V. Să nu ne îmbătăm cu cifre

Atrag atenția asupra faptului că trebuie să fim atenți la cifre, că nu trebuie să ne îmbătam cu cifrele despre revenirea economică în V.

Prima observație despre revenirea economică în V

2008: creștere economică 7%, deficit bugetar 7%, deficit comercial 8% (toate procente din PIB, cifre aproximative)
2021: creștere economică 7%, deficit bugetar 7%, deficit comercial 8%.

Ce a urmat după 2008, știm. Dar acum conștientizăm ce avem în față?

Mizeria aruncată în ventilatorul economiei în perioada în care economia duduia ne-a explodat în față în 2010 (că în 2009 nu se putea, erau alegeri prezidențiale…). De ce credem că dacă acum acționăm la fel vom avea rezultate diferite?

ADVERTISING

A doua observație. De data aceasta nu doar despre revenirea economică în V, ci și despre PIB

  • în 2021 avem același PIB ca în 2019, după revenirea in V finanțată prin împrumuturi
  • însă în 2019 deficitul era de 3%, în 2021 deficitul este de 7% PIB. De unde diferența?

Cauzele pentru care veniturile fiscale au scăzut la minime istorice, ca pondere în PIB (în ultimii 3-4 ani). Cum putem reveni aproape sau chiar puțin peste 30%

Fac doar un scurt inventar al scutirilor/privilegiilor introduse cu generozitate populistă de către guvernarea de stânga. Aceste scutiri au fost păstrate (cât de convenabil) de guvernările ce au urmat:

ADVERTISING
FĂRĂ SCURTĂTURI. Ajungem departe
  • doar 5% din companii mai depun declarația privind impozitul pe profit, restul sunt fie micro (efect al măririi pragului de la 100.000 euro la 1.000.000 euro, inclusiv pentru consultanță și management), fie HoReCa mare (unde impozitul pe profit a fost înlocuit cu un derizoriu impozit specific);
  • reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% (în compensație pentru creșterea CAS, creștere care a fost însă doar la salarii, la restul baza de calcul a devenit salariul minim). Asta înseamnă că efectiv la PFA, PFI, profesii libere sau drepturi de autor sarcina fiscală totală s-a înjumătățit;
  • reducerea TVA de la 19% la 9% pentru toate alimentele și băuturile, inclusiv la cele al căror consum dăunează grav sănătății (deci stimulăm consumul lor, ceea ce duce la creșterea costurilor cu sănătatea!);
  • scutirea de impozit pe salariu (IT, construcții);
  • scutirea de CASS pentru angajații din construcții. Vorbim despre aproape jumătate de milion de oameni, asigurați fără plată în sistemul public. De fapt, plata a căzut pe umerii celorlalți contribuabili
  • reducerea TVA la HoReCa încă și mai mult, la 9%
ADVERTISING

Soluția, despre care nu vrea sa vorbească serios încă nimeni (pare ca va trebui să o facem, avem condiționări în PNRR), este pur și simplu eliminarea scutirilor, adică să fie condiții egale pentru toți actorii, fie că vorbim de companii sau de angajații lor.

Impactul ideii mult vehiculate în ultima perioadă, impozite și contribuții zero pe salariul minim, este extrem de ridicat. Zero Taxe este o idee populistă, nu cu mult diferită de logica ce a stat în spatele legii pensiilor, lege prin care cheltuiala cu pensiile urma să crească decât cu 250% în numai 4 ani.

Până acum nu s-a făcut încă nimic pentru reducerea GAP-ului de TVA, iar ideile vehiculate în ultima vreme (conectarea caselor de marcat, efactura, AMEF) sunt încă la stadiul de proiect, chiar daca pare că s-a avansat semnificativ în implementarea lor.

Oricât de optimist aș fi, nu pot accepta să văd cu câtă lejeritate vorbesc guvernanții în ultimii ani de creșteri de cheltuieli, concomitent cu scăderi de venituri și cât de puțin se discută aceste subiecte în spațiul public.

Revenirea economică în V… să ne gândim de două ori înainte să fluturăm triumfalist cifre. Vom vedea ce va fi.

Autor: Gabriel Biriș, project-e.ro


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇