Pentru prima dată din 2011 – anul în care s-au resimţit cel mai tare efectele crizei financiare din 2008 pe piaţa muncii – economia locală a înregistrat un nivel al inflaţiei mai mare decât cel al creşterilor de salarii, scrie ZF.
Rata inflaţiei a fost de 6,3% în luna septembrie, pe când creşterea salariului net a fost de 5,9%. Astfel, câştigul salarial real, valoare ce reprezintă cantitatea de bunuri şi servicii de consum care poate fi cumpărată cu un salariu nominal, a fost de -0,4% în septembrie, pentru prima dată în 11 ani când această valoare este negativă.
„Creşterile salariale s-au simţit în piaţa muncii. Aş spune că anul acesta dinamica pieţei a crescut faţă de anul trecut, candidaţii fiind în situaţia de a migra dintr-o industrie în alta sau de a alege tipuri de joburi care au o mai mare flexibiliate în lucrul de acasă datorită pandemiei. Ca atare, această dinamică a dus şi la creşterea nivelului salarial, mai ales în unele industrii, însă, din păcate, nivelul inflaţiei a crescut rapid în ultimele luni, iar bugetele companiilor nu pot fi modificate într-un timp atât de scurt“, a explicat pentru ZF Sorina Donisa, CEO al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar APT Resources & Services, parte a grupului Prohuman.
Indicele câştigului salarial real se calculează ca raport între indicele câştigului salarial nominal mediu net şi indicele general al preţurilor de consum al populaţiei. Cu alte cuvinte, deşi salariile au crescut în septembrie faţă de aceeaşi lună din anul trecut, angajaţii nu îşi permit să cumpere la fel de mult.
„Inflaţia creşte accelerat în Europa din cauza preţurilor la materiile prime, iar pe plan local contribuie semnificativ şi politicile guvernamentale ale României. De aceea, în ciuda anunţurilor bombastice, 2022 nu va fi un an roz pentru economia naţională. Din păcate, salariile nu pot creşte în acelaşi ritm galopant pentru a acoperi inflaţia. În perioada pandemică angajatorii au ţinut sub control creşterile salariale, nu trebuie ignorat că sunt destule sectoare economice aflate încă în dificultate“, afirmă şi Raluca Pârvu, business manager la BPI Group, companie de consultanţă în management şi resurse umane.
Există companii care, sub presiunea nevoii de forţă de muncă, şi-au adaptat oferta la cererea pieţei şi au făcut un salt în grila salarială, însă acest lucru nu este întotdeauna posibil pe termen scurt, mai spune Sorina Donisa.
„Costurile cu forţa de muncă reprezintă un procent important din preţul final al produselor sau serviciilor livrate de o companie, ca atare ne aşteptăm ca şi aceste preţuri să crească la rândul lor. Totuşi, există o inerţie dată de parteneriatele de lungă durată şi imposibilitatea modificării preţurilor pe perioada contractuală, acest lucru făcând dificilă adaptarea unor companii la noile cerinţe salariale ale candidaţilor.“
În 2011, anul în care numărul de salariaţi a ajuns la un minim istoric al ultimilor 50 de ani – doar 4 milioane de persoane faţă de 5 milioane de persoane, cât erau înainte de criza financiară din 2008 –, rata inflaţiei a ajuns la 5,8%, iar creşterea salarială medie a fost de 3,8%. În acel an, rata şomajului a depăşit 8%, iar cele un milion de joburi pierdute în perioada 2009-2011 au fost recuperate complet abia în 2017.
Pentru anul 2022, companiile vor lua în considerarea inflaţia în stabilirea bugetelor pentru creşterile salariale, însă este posibil ca şi anul viitor creşterea inflaţiei să depăşească creşterile salariilor, crede Sorina Donisa.
„Bugetele creşterilor salariale sunt rezultatul unul mix de argumente, dintre care unul poate fi inflaţia sau indicele de creştere al preturilor, însă cererea şi oferta din piaţă este barometrul nivelului final al salariilor. Cu siguranţă, companiile vor lua în considerare majorarea bugetelor de resurse umane, mai ales după evoluţia salarială de anul acesta, însă este posibil să asistăm şi anul viitor la o variaţie mai mare a cererii decât cea preconizată la începutul anului, aşa cum s-a întâmplat de fapt şi în acest an“, a concluzionat CEO-ul APT.
Raluca Pârvu spune că explozia preţurilor la utilităţi va avea un impact negativ asupra veniturilor companiilor şi acestea vor căuta să economisească anul viitor inclusiv din cheltuielile salariale.
„Probabil companiile mai puternice vor amortiza parţial, circa 7% faţă de acest an, dar pe net salariaţii vor avea o putere de cumpărare mai mică. În plus, avem o distorsiune de percepţie atunci când analizăm piaţa muncii prin prisma companiilor de top, multinaţionale. Ele reprezintă doar o parte din realitate, într-o ţară în care o treime dintre salariaţi lucrează pe salariul minim şi cei mai mulţi în companii mici şi mijlocii. Acestea din urmă nu au nici pe departe aceeaşi putere financiară şi nici aceleaşi politici de compensare. Una peste alta, sărăcia se accentuează în România şi nici măcar creşterea anunţată a salariului minim nu va compensa creşterea preţurilor şi a inflaţiei“, a detaliat ea.