Doar 34% dintre companiile din România participante la un studiu PwC au o strategie de inteligență artificială aprobată de conducere sau pregătită pentru implementare, față de 51% în Europa Centrală și de Est. Bugetele sunt mai mici, majoritatea proiectelor trec greu de etapa de testare, iar 29% dintre firme nu observă încă niciun impact al AI asupra activității.
Află din articol și ce înseamnă, concret, să ai o strategie de AI într-o firmă și care pot fi beneficiile.
Datele apar în raportul PwC „AI in CEE: From strategy to scale”, prezentat pe 8 octombrie. Cercetarea a inclus 366 de organizații cu peste 250 de angajați din Cehia, Polonia, România și Slovacia.
Pentru firme, principalele dificultăți apar atunci când trebuie să transforme experimentele în instrumente folosite efectiv în activitatea curentă și să măsoare beneficiile. Numai 2% dintre companiile din România au o strategie AI aprobată de conducere, cu obiective și indicatori de monitorizare, față de 17% la nivel regional. În plus, trei sferturi nu au reguli și responsabilități formalizate pentru utilizarea acestei tehnologii.
Interesul există, dar strategiile sunt încă în lucru
Strategiile aprobate sau pregătite pentru implementare vizează următorii trei până la cinci ani. În România, peste jumătate dintre companii au în lucru o strategie care ar urma să fie finalizată în următoarele 12 luni, cea mai mare pondere din regiune, unde proporția depășește o treime.
Doar 10% dintre companiile românești nu au nicio strategie și nici nu intenționează să elaboreze una în următorul an.
„În România, problema nu este lipsa de interes. Diferența față de regiune apare când planurile trebuie transformate în rezultate, cu bugete mai mici, proiecte care rămân în faza de pilot și foarte puține reguli interne privind utilizarea AI. Startul întârziat poate fi considerat însă și un avantaj, deoarece companiile românești pot construi de la început fundațiile de care AI are nevoie ca să funcționeze la scară mare: date de calitate, competențe și o guvernanță care accelerează implementarea, în loc să o frâneze”, a declarat Gabriel Voicila, Partener și Liderul Serviciilor de Consultanță pentru Afaceri din cadrul PwC România.
Două treimi dintre firme au investit sub 25.000 de euro
Diferența față de regiune se vede în sumele alocate în ultimele 24 de luni pentru proiecte de AI și analiză avansată a datelor. Aceste bugete acoperă ambele categorii, nu exclusiv inteligența artificială.
| Investiții în ultimele 24 de luni | România | Europa Centrală și de Est |
|---|---|---|
| Sub 25.000 de euro | 67% | 37% |
| Între 25.000 și 99.999 de euro | 22% | 24% |
| Între 100.000 și 749.999 de euro | 6% | 33% |
| De la 750.000 de euro în sus | 6% | 6% |
Ponderile sunt apropiate pentru investițiile între 25.000 și 99.999 de euro, iar la bugetele de cel puțin 750.000 de euro nivelul este identic.
Cel mai mare decalaj de finanțare apare la bugetele între 100.000 și 749.999 de euro: o treime dintre companiile din regiune se află în această categorie, comparativ cu numai 6% dintre cele din România.
Cele mai multe proiecte nu ajung să fie folosite efectiv
Aproape trei sferturi dintre companiile din România au implementat cu succes cel mult un sfert dintre proiectele de AI inițiate în ultimele 24 de luni. Este cea mai mare pondere din regiune, unde media este de aproape jumătate.
Doar 9% dintre companiile românești au implementat mai mult de jumătate dintre proiectele lansate în această perioadă, față de un sfert dintre companiile din Europa Centrală și de Est.
Rezultatele reflectă dificultatea trecerii de la testare la utilizare: aproape un sfert dintre firmele din România spun că au obținut toate sau majoritatea beneficiilor așteptate, comparativ cu 40% la nivel regional.
Unde apar beneficiile
Acolo unde proiectele sunt implementate, beneficiile apar mai ales în IT, pentru aproape jumătate dintre companii, și în finanțe și contabilitate, pentru peste o treime. În cazul finanțelor și contabilității, România înregistrează cel mai ridicat nivel din regiune.
Principalul efect raportat este reducerea costurilor operaționale, menționată de 27% dintre companii.
Totuși, cel mai frecvent răspuns al firmelor românești privind impactul AI este „niciun impact observat” - 29%, aproape dublu față de nivelul regional, de 16%, și cea mai mare pondere din regiune.
Beneficiile legate de dezvoltarea afacerii sunt și mai rare: numai 2% spun că AI le-a adus noi surse de venit, față de 13% în regiune, iar 4% raportează un avantaj competitiv, comparativ cu 14% în Europa Centrală și de Est.
„Nu este întâmplător că AI aduce valoare mai întâi în IT și în operațiuni. Aceste funcții au date structurate și procese construite pentru a fi măsurate. Primele rezultate sunt o calitate mai bună a datelor și costuri operaționale mai mici. Însă aceste câștiguri de eficiență au o limită. Miza mai mare o reprezintă veniturile noi, produsele noi și o poziționare competitivă mai puternică. Cele mai multe organizații din Europa Centrală și de Est nu au trecut încă acest prag”, spune Anda Rojanschi, Chief Markets Officer, PwC Europa Centrală și de Est.
Costurile și lipsa competențelor frânează implementarea
Companiile din România raportează mai puține obstacole decât cele din restul regiunii. Un sfert spun că nu se confruntă cu bariere organizaționale, iar peste o treime că nu întâmpină bariere tehnologice. La nivel regional, ponderile sunt de 7%, respectiv 12%.
Potrivit analizei PwC, aceste răspunsuri indică mai degrabă un stadiu timpuriu de adopție decât absența provocărilor.
Cele mai frecvente obstacole menționate sunt:
- Costurile ridicate de implementare și mentenanță: 38% în România, față de 44% în regiune.
- Lipsa competențelor: 30%, față de 37%.
- Maturitatea insuficientă a tehnologiei: 28%, față de 33%.
Trei sferturi nu au reguli formale pentru AI
Cel mai mare decalaj apare la guvernanță, adică la regulile, responsabilitățile și mecanismele de control prin care o companie organizează utilizarea AI.
Trei sferturi dintre companiile din România nu au nicio formă de guvernanță formală, față de peste o treime în regiune. Niciuna dintre companiile românești participante nu raportează un model standardizat sau aplicat la nivelul întregii organizații. În regiune, 18% au deja astfel de modele.
Pentru a reduce diferența dintre strategie și execuție, studiul identifică cinci direcții comune organizațiilor care reușesc să extindă utilizarea AI:
- Tratarea AI ca parte a transformării afacerii, cu obiective care depășesc reducerea costurilor.
- Pregătirea datelor, infrastructurii și guvernanței înainte de extinderea proiectelor.
- Concentrarea resurselor pe un număr limitat de proiecte prioritare.
- Dezvoltarea regulilor și responsabilităților în paralel cu adopția.
- Extinderea utilizărilor validate în toate echipele și funcțiile în care sunt relevante.
Ce înseamnă, concret, să ai o strategie de AI într-o firmă
La nivelul unei companii, o strategie de AI trebuie să răspundă unor întrebări practice: ce problemă rezolvă tehnologia, cât costă, cine răspunde de proiect și cum se verifică rezultatele.
Pentru a transpune în activitatea unei firme direcțiile prezentate de PwC, planul poate fi organizat în jurul următoarelor elemente.
Obiective și proiecte prioritare. Firma identifică procesele în care vrea să obțină o îmbunătățire: prelucrarea facturilor, răspunsurile la solicitările clienților, prognoza stocurilor sau pregătirea ofertelor. Pentru fiecare proiect stabilește rezultatul urmărit, precum reducerea timpului de lucru, scăderea numărului de erori sau creșterea vânzărilor.
Bugetul complet. Evaluarea unui proiect poate include licențele, pregătirea datelor, integrarea cu programele existente, instruirea angajaților, verificarea rezultatelor și mentenanța. Firma poate astfel compara costul total cu beneficiul estimat și poate rezerva resurse pentru extinderea proiectelor care funcționează.
Datele și accesul la ele. Înainte de testare, compania stabilește ce informații va folosi sistemul, cât de corecte și actualizate sunt și cine are acces la ele. De exemplu, un instrument care răspunde la întrebările clienților trebuie alimentat cu informații actuale despre produse, prețuri și condițiile comerciale.
Responsabilități, reguli și instruire. Proiectul are nevoie de un responsabil din departamentul care îl va utiliza, de sprijin tehnic și de angajați care știu să lucreze cu instrumentul. Regulile interne trebuie să precizeze ce aplicații sunt aprobate, ce date pot fi introduse în ele, ce rezultate necesită verificare umană și cui îi sunt raportate erorile. Cadrul voluntar al Institutului Național de Standarde și Tehnologie din SUA, NIST AI Risk Management Framework, recomandă responsabilități clare, instruire, supraveghere umană și monitorizare pe întreaga durată de utilizare a sistemelor.
Indicatori și o decizie privind extinderea. Înainte de pilot, firma măsoară cum funcționează procesul existent. După testare, compară timpul, costurile și calitatea rezultatelor și decide dacă extinde, modifică sau oprește proiectul.
De exemplu, pentru un instrument care pregătește răspunsuri către clienți, compania poate urmări timpul mediu de soluționare, proporția răspunsurilor care necesită corecturi și costul pe solicitare. Timpul economisit trebuie evaluat împreună cu timpul necesar verificării.
O strategie devine astfel utilă atunci când conducerea poate vedea, pentru fiecare proiect, ce beneficiu a fost obținut și ce resurse sunt necesare pentru a-l folosi în activitatea curentă.
Femeile resimt mai multă durere decât bărbații de-a lungul vieții. Ce arată un studiu amplu realizat în 118 țări
Vremea se schimbă brusc în România: Când vin frigul și ploile și cât scad temperaturile
România U21, învinsă categoric de Spania, cu 7-1, în ultima etapă din preliminariile EURO 2027
Tot mai multe nereguli în cheltuirea banilor europeni. Curtea de Conturi avertizează că situația se agravează
