Cu majoritate de voturi, Curtea Constituțională a hotărât că plângerea Guvernului Ilie Bolojan împotriva deciziei Curții Supreme, condusă de Lia Savonea, a fost declarată inadmisibilă.
Pe cale de consecință, contribuabilii din România trebuie să plătească un miliard de euro compensații și restanțe salariale unor judecători care au creat o suveică prin care iau decizii în interes propriu.
Cu alte cuvinte, modalitatea prin care magistrații dau în judecată statul pentru a-și crește veniturile a fost validată de CCR.
“…cererea domnului Ilie Bolojan, prim-ministru al Guvernului, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Guvernul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, excedează sferei conflictului juridic de natură constituțională și urmărește utilizarea atribuției prevăzute de art.146 lit.e) din Constituție în scopul reformării unei soluții pronunțată de o instanță judecătorească, finalitate incompatibilă cu competența Curții Constituționale”, se arată în comunicatul oficial al CCR.
Mai simplu, Curtea Constituțională se spală pe mâini, evitând să rezolve una dintre cele mai mari interferențe ale puterii judecătorești în sfera puterii executive, cu consecințe majore pentru bugetul de stat și stabilitatea economică a României.
Decizia de marți indică o situație și mai complicată, faptul că, din nou, PSD a preluat controlul asupra CCR, deși, în mod formal, are doar patru judecători din nouă.
- Gheorghe Stan, numit de Camera Deputaților, la propunerea PSD. Camera l-a votat pe 7 mai, în locul lui Ștefan Minea, al cărui mandat expirase pe 15 iunie. A ajuns la CCR la propunerea lui Liviu Dragnea. Mandatul lui se încheie în iunie 2028.
- Cristian Deliorga, numit de Senat, la propunerea PSD. Mandatele lui Stan și Deliorga au început la 15 iunie 2019. Mandatul lui se încheie în iunie 2028.
- Bogdan Licu, numit de Camera Deputaților, la propunerea PSD. L-a înlocuit pe Valer Dorneanu. Mandatul lui se încheie în iunie 2031.
- Mihai Busuioc, numit de Senat, la propunerea grupului PSD. A obținut 79 de voturi pe 24 iunie 2025. L-a înlocuit pe Marian Enache. Mandatul lui se încheie în iulie 2034.
Celor patru li s-a alăturat și Mihaela Ciochină, numită de Klaus Iohannis în 11 iunie 2022, cu un mandat până în 2031. Conjunctural, votează cu cei 5 și Csaba Asztalos, numit de Camera Deputaților, la propunerea UDMR, cu un mandat până în 2034.
Eșecul lui Nicușor Dan se vede și la CCR
În CCR, noul USL funcționează deja, iar acest lucru se întâmplă din cauza faptului că președintele Nicușor Dan nu a reușit să creeze o majoritate liberală în Parlament, deși a promis o asociere cu Ilie Bolojan cu scopul de a reforma România și de a limita influența nefastă a PSD în societate.
Acest eșec politic al șefului statului a avut consecințe imediate și asupra Curții Constituționale, erodând firava majoritate liberală.
Pe hârtie, în luna iunie 2025, imediat după alegerile prezidențiale și instalarea triumfătoare a fostului primar al Bucureștiului la Palatul Cotroceni, pentru prima dată de la apariția Curții Constituționale, în anul 1992, PSD n-o mai putea controla, în urma intrării în mandat a trei noi judecători.
Haosul ideologic din capul președintelui României, incapacitatea de a conduce o echipă și de a lua decizii curajoase și rapide au oferit social-democraților timp și spațiu de manevră pentru a prelua din nou CCR.
Din experiența ultimilor ani reiese că, în România, e foarte greu, practic imposibil, să reformezi instituțiile publice, să reduci corupția și birocrația fără o majoritate liberal-progresistă la CCR, ceea ce n-a fost niciodată pe termen lung, măcar o perioadă de patru ani, între două scrutinuri parlamentare.
Cum a fost demis Dominic Fritz
În august 2026, PSD, în asociere cu AUR și televiziunile de casă, a creat un scandal uriaș în jurul unei întâlniri dintre Simina Tănăsescu, președinta CCR, și Ilie Bolojan, prim-ministru.
Scopul de atunci a fost să pună presiune pe șefa Curții Constituționale, astfel încât să se retragă din poziția de raportor pe Legea Integrității, creându-se culoar pentru o majoritate care să n-o conteste cu scopul de a-l elimina pe Dominic Fritz, președintele USR, din poziția de primar al Timișoarei. Ceea ce s-a și întâmplat.
Nicușor Dan e atât de străin de partidele politice din România, încât n-a reușit nici măcar să-l salveze de PSD pe liderul formațiunii pe care a fondat-o și care l-a sprijinit în toate campaniile electorale de până acum.
Deciziile de ieri de la CCR, amânarea pe SAFE și victoria pentru Lia Savonea, dar și un guvern slab, manevrat din umbră de Grindeanu și Olguța Vasilescu, garantează stagnarea României pentru următorii doi ani și oferă imunitate pentru corupție.
Cu un președinte slab, dezorientat, intrat, de voie, de nevoie, în cârdășie cu PSD, nimic bun nu poate să se întâmple.
Tot ce s-a câștigat în ce privește reducerea cheltuielilor publice, reforma instituțională, așa puțină cât a fost, va fi aruncat la gunoi în prima săptămână dacă social-democrații se întorc direct sau prin interpuși la Palatul Victoria.
Fără PSD la butoane
Deși a fost o perioadă dificilă din cauza presiunii puse pe oameni de un preț ridicat al carburanților, dar și a instabilității provocate de războiul de la graniță, cele peste 5 luni de când PSD nu mai e la guvernare au avut efecte pozitive asupra economiei, creându-se premisele unei dezvoltări pe baze sănătoase.
După scăderile de la sfârșitul anului trecut, Institutul Național de Statistică semnalează o ușoară creștere a veniturilor, în principal din salarii, proces generat de mediul privat, conform publicației Biziday. Asta s-a întâmplat într-un context internațional tensionat, fără guvern, dar și fără PSD la butoane.
