Aproape 4% din cheltuielile bugetului Uniunii Europene din 2025 au fost afectate de erori și nereguli, arată cel mai recent raport al Curții de Conturi Europene. Situația s-a înrăutățit față de anul precedent, iar cele mai mari probleme au fost descoperite la fondurile destinate dezvoltării regionale, agriculturii și mediului.
Potrivit raportului publicat joi, rata estimată a erorilor a ajuns la 3,8%, față de 3,6% în 2024. Este aproape dublă față de pragul de 2% peste care auditorii europeni consideră că neregulile sunt semnificative.
Aceste erori nu înseamnă neapărat fraude sau bani furați. Ele apar, de exemplu, atunci când sunt finanțate proiecte care nu îndeplinesc condițiile pentru a primi fonduri europene, când sunt decontate cheltuieli neeligibile sau când nu sunt respectate regulile privind achizițiile publice.
Cele mai mari probleme, la fondurile de coeziune
Cele mai multe nereguli au fost identificate la fondurile de coeziune, prin care UE finanțează proiecte de dezvoltare regională, investiții și locuri de muncă. În acest domeniu, rata erorilor a crescut de la 5,7% în 2024 la 6,6% în 2025.
Situația s-a deteriorat și în cazul fondurilor pentru agricultură și mediu, unde rata erorilor a urcat de la 2,6% la 3,9%.
Problemele sunt atât de răspândite încât, pentru al șaptelea an consecutiv, Curtea de Conturi Europeană a dat o evaluare negativă modului în care au fost cheltuiți banii europeni. Asta nu înseamnă că toate cheltuielile au fost făcute incorect, ci că neregulile sunt suficient de importante și de răspândite pentru ca auditorii să considere că regulile nu au fost respectate în mod corespunzător.
Nereguli și la fondurile de redresare
Raportul atrage atenția și asupra banilor distribuiți prin Mecanismul de redresare și reziliență, instrumentul european prin care sunt finanțate inclusiv proiectele din PNRR-ul României. Potrivit auditorilor, nici cele 45,4 miliarde de euro cheltuite în 2025 prin acest mecanism nu au fost lipsite de nereguli.
Problema este cu atât mai importantă cu cât Uniunea Europeană pregătește un nou buget multianual, pentru perioada 2028-2034, care ar urma să preia în mare măsură modelul de finanțare folosit pentru redresarea economică.
Curtea de Conturi avertizează că deficiențele actualului sistem nu trebuie transferate și în viitorul buget. „Bugetele ambițioase necesită garanții la fel de ambițioase. Dacă UE trece la un nou model bugetar în care finanțarea nu mai este legată de costurile suportate, trebuie să învățăm din experiență și să remediem deficiențele constatate până acum, astfel încât fondurile UE să producă rezultatele scontate pentru cetățeni”, a declarat președintele Curții de Conturi Europene, Tony Murphy.
Datoria UE ar putea ajunge la 1.000 de miliarde de euro
Auditorii avertizează și asupra creșterii puternice a datoriei Uniunii Europene. Împrumuturile contractate de UE ar putea ajunge la 1.000 de miliarde de euro până în 2027, în principal din cauza finanțării programului de redresare economică NextGenerationEU.
Numai dobânzile aferente sprijinului nerambursabil acordat prin acest program ar putea costa bugetul european până la 93 de miliarde de euro în perioada 2028-2034.
În plus, Comisia Europeană propune noi împrumuturi pentru sprijinirea Ucrainei, finanțarea planurilor naționale și gestionarea unor eventuale crize majore.
Curtea de Conturi avertizează că, dacă statele membre nu vor conveni asupra unor noi surse de venit pentru bugetul comun, UE ar putea ajunge în situația de a cere contribuții mai mari de la țările membre sau de a reduce fondurile disponibile pentru unele dintre obiectivele sale.
