Guvernul român se pregătește pentru un început de mandat tensionat, în contextul în care măsurile drastice propuse pentru reducerea celui mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană amenință să provoace un val de nemulțumire socială.
Printre măsurile luate în calcul se numără concedierea a 20% dintre angajații din sectorul public – adică cel puțin 167.000 de persoane -, creșterea TVA și introducerea unei noi taxe pe jocurile de noroc, scrie Politico într-o analiză care vizează situația din România.
Deficitul bugetar al României a atins 9,3% din PIB în 2024. Dacă nu va fi redus semnificativ, țara riscă retrogradarea ratingului suveran, ceea ce ar însemna costuri mai mari de împrumut și un deficit și mai accentuat. În plus, ar putea fi suspendate fondurile europene pentru dezvoltare regională și cele post-pandemie.
Coaliția de patru partide condusă de liberalul Ilie Bolojan a fost învestită pe 23 iunie, dar opoziția la reformele anunțate s-a declanșat deja, mai anunță publicația.
Vineri, funcționarii din clădirea Guvernului au protestat la adresa unui proiect de lege care reduce sporurile și zilele libere pentru munca în condiții periculoase. În urma protestului, discuția a fost amânată, în așteptarea consultărilor cu sindicatele.
Comisia Europeană a cerut României să reducă deficitul bugetar la 2,8% din PIB până în 2030, conform unei recomandări ce va fi discutată pe 8 iulie, la reuniunea miniștrilor de finanțe ai UE.
Drumul până acolo va fi însă dureros, punctează Politico. Pe lângă reducerile de personal, planul guvernamental prevede noi taxe pe jocurile de noroc și majorări ale accizelor. De asemenea, se are în vedere creșterea impozitului pe profit și pe dividende de la 10 la 16% și majorarea TVA la lemnul de foc și alte produse energetice de la 5 la 9%. Alte cote reduse de TVA - cu excepția alimentelor și medicamentelor - ar putea fi ridicate la 19%.
- Bolojan: Bursele elevilor vor fi „reconfigurate”. Au ajuns la 1 miliard de euro
- Guvernul face inventar la sporuri și „sinecuri”. Primul comitet amputat a rămas cu 5 membri din 7 și cu indemnizații reduse cu 75%
- Moratoriu la guvern: Șase luni nu mai sunt declanșate noi licitații și sunt stopate cele în derulare. Cu o excepție
- Termene pentru PNRR: În iulie va fi depusă lista revizuită cu proiecte. Ținta este accesarea a 5 miliarde de euro în toamnă
- Reforma companiilor de stat: Bugetele se aprobă doar cu indicatori de performanță și număr redus de membri în CA
- În câteva zile vom ști ce se întâmplă cu Rabla și Casa Verde. Șanse mici să continue, vor fi susținute programele care generează exporturi
- Bolojan a anunțat când vor fi reduse subvențiile pentru partide
„Această corecție este atât de amplă, atât de profundă, încât durerea nu poate fi evitată”, a declarat Daniel Dăianu, fost ministru de Finanțe și actual președinte al Consiliului Fiscal. El a numit procesul „o zi a socotelilor” pentru România.
Guvernul intenționează, totodată, să reevalueze proiectele de investiții și să limiteze programele de sprijin public doar la cele care cresc exporturile, reduc importurile și generează valoare adăugată.
„Trebuie să-i convingem pe români, pe finanțatorii internaționali și pe Comisia Europeană să coopereze pentru a evita o retrogradare care ar duce la o situație mai complicată și mai dureroasă pentru România”, a declarat ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare.
Reformă dureroasă
Ana Otilia Nuțu, analist de politici publice la Expert Forum, consideră că este greu pentru guvern să „vândă austeritatea” când românii văd „aceleași fețe obosite la putere, împotriva cărora au votat masiv”.
Actuala coaliție este compusă din trei dintre cele patru partide responsabile de creșterea deficitului în ultimii ani: social-democrații (PSD), liberalii (PNL) și UDMR.
Europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan afirmă însă că Ilie Bolojan are un istoric reformist dovedit, menționând performanțele sale ca primar al Oradei, unde a eficientizat administrația și a redus numărul funcționarilor.
Totuși, Nuțu avertizează că austeritatea va fi „teribil de nepopulară”, dacă nu vor fi tăiate și cheltuielile nejustificate, cum sunt pensiile speciale.
„Oamenii vor fi foarte furioși și la următoarele alegeri vor mătura pe toată lumea”, a spus ea, anticipând o posibilă ascensiune a populismului radical.
Atât Dăianu, cât și Nuțu au indicat colectarea eficientă a TVA drept o direcție cu potențial major de reducere a deficitului. În 2022, diferența dintre TVA-ul potențial și cel colectat efectiv a fost de 8,5 miliarde de euro, adică peste 30% din încasările posibile, conform datelor Comisiei Europene.
„Vor exista intervenții energice în acest domeniu”, a declarat europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu. El a adăugat că ANAF trebuie digitalizată pentru a combate evaziunea, în condițiile în care mulți români desfășoară activități economice nedeclarate.
Președintele Nicușor Dan intenționează să discute problema evaziunii fiscale ca amenințare la adresa securității naționale, într-o reuniune cu oficialii din domeniul securității naționale programată luni.
Daniel Dăianu a mai spus că Guvernul nu a publicat încă o analiză de impact pentru majoritatea măsurilor propuse, dar într-un scenariu optimist, deficitul bugetar ar putea scădea sub 8% din PIB până la finalul anului.
„Cifrele sunt încă aproximative, dar cred că România va evita retrogradarea”, a conchis Dăianu.