Deficitul bugetar al României a fost de 9,28% din PIB în 2024, calculat pe metodologia ESA, standardul la nivel european, potrivit datelor publicate marți de Eurostat.
Deficitul ESA este mult superior celui calculat pe metodologia națională (cash) utilizată de Ministerul Finanțelor, după care deficitul s-a cifrat la 8,65% din PIB.
Diferența provine din faptul că metodologia ESA calculează în mod diferit
- (1) anumite costuri cu datoria publică
- (2) ia în calcul, spre deosebire de metodologia națională, anumite plăți amânate în final de an pentru cosmetizarea deficitului.
Bugetul României a înregistrat după orice standard o dezechilibrare majoră în anul electoral 2024, cu un deficit mai mare față de prognozele Guvernului de aproximativ 4%.
9,3% reprezintă nivelul de la care începe efectiv corecția bugetară, ținta pentru acest an fiind de 7,04% din PIB.
O dificultate pentru procesul de corecție a deficitului este reprezentată de întinderea alegerilor în anul 2025, care reduce fereastra de acțiune a Guvernului la doar cele 7 luni post-electorale din an.
România stă cel mai prost din UE la deficit
Deficitul bugetar al țării noastre ne pune pe primul loc în UE la capitolul dezechilibru între venituri și cheltuieli bugetare. Țări în care s-au mai înregistrat deficite bugetare semnificative sunt Polonia (-6,6%), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,3%) în condițiile în care 12 țări au deficite peste limita europeană de 3% din PIB. Surplusuri bugetare pe metodologia ESA au înregistrat Danemarca (+4,5%), Irlanda (+4,3%), Cipru (+4,3%), Grecia (+1,3%), Luxemburg (+1,0%) și Portugalia (+0,7%).
În cazul României, nivelul de 9,3% din PIB al deficitului ESA reprezintă echivalentul unui deficit bugetar de criză/recesiune gravă, în condițiile în care în anul 2020, marcat de criza Covid-19 și incertitudini economice majore, deficitul a fost tot de 9,3%.
Comparativ, în zona euro, deficitul bugetar a fost redus de la 3,5% în 2023 la 3,1% în 2024, în timp ce la nivelul tuturor celor 27 state membre ale UE, corecția deficitului mediu a fost de la 3,5% la 3,2%, conform datelor Eurostat.
Notă: Deficitul bugetar reprezintă suma de bani lipsă pentru acoperirea tuturor cheltuielilor planificate într-un an de Guvern, cu tot cu cheltuielile cu dobânzile asociate datoriei publice.
Marea cauză a dezechilibrului bugetar
Creșterea alertă a deficitului în ultimul an a venit pe fondul unor majorări semnificative de salarii pentru bugetari și de pensii – totodată, creșterea deficitului a survenit în ciuda unor venituri bugetare care au fost peste așteptări (+10,4% față de 2023) și faptului că ANAF a colectat cu câteva miliarde de lei peste programul trasat de Ministerul Finanțelor – ceea ce arată că economia și mai ales consumul au mers bine, în ciuda ritmului lent de creștere economică.
Creșterea deficitului este de altfel explicată de creșterea cheltuielilor bugetare (+19,1%, față de planificarea bugetară de la început de an de doar +10%) în 2024, pe fondul creșterii cheltuielilor de personal (salariile bugetarilor) cu 24%, la un total de 165 de miliarde de lei și creșterii cheltuielilor cu asistența socială (mare parte pensii) cu 17,2%.
România se află în procedură de deficit excesiv din 2020, din cauza deficitului de 4,3% din 2019. În 2020, Guvernul Orban s-a angajat ca România să aibă deficit de sub 3% din PIB la final de 2024. Acum, Guvernul Ciolacu a angajat România pe o traiectorie de reducere a deficitului mai îndelungată, în 7 ani, care ar urma să ducă deficitul bugetar la sub 3% din PIB în 2031.
Creșterea (în lipsă a) economiei nu a avut cum să mai țină sub control datoria publică
Încetinirea ritmului de creștere economică (+0,8% dinamica PIB real) până aproape de stagnare a făcut totodată ca datoria publică să crească într-un ritm extrem de alert, de la 48,9% din PIB în 2023 la 54,8% din PIB în 2024.
- Bulgărele de zăpadă al României: Numai pe dobânzi dăm anul acesta 9 miliarde de euro
- Lunile critice din 2025: Când are Guvernul marile scadențe la datoria publică. Sumă record pe Fidelis și Tezaur
Amintim că, în 2020, an de criză economică, socială și de sănătate publică, în care 95% din veniturile fiscale ale României (impozite + contribuții de asigurări) s-au dus pe salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale, România s-a împrumutat 163,8 miliarde de lei (echivalentul a 33,6 miliarde de euro), o sumă record atunci, cu 73 de miliarde de lei peste sumele împrumutate în anul 2019.
Comparativ, în 2024, an electoral cu toate rundele de alegeri și fără criză economică, în care ANAF a colectat peste programul inițial de la debutul de an, România a împrumutat 252 miliarde de lei.
Citeşte integral analiza România – deficit bugetar de criză în 2024: 9,3% din PIB, cel mai mare din UE pe Curs de Guvernare