Trecuseră doar două zile de la reacția României la acuzațiile SVR (agenția de informații externe) din Rusia referitoare la cenzură, vânătoarea de vrăjitoare și intimidarea opozanților politici, că a și venit răspunsul lui George Simion: “Opriți persecuțiile politice! Libertate poporului român”, a scris liderul AUR pe pagina sa de Facebook.
Coordonarea mesajelor dintre regimul de la Kremlin și George Simion e uimitoare. Nu există temă care să nu apară în retorica oficialilor de la Moscova, pe care câteva zile mai târziu să nu o vezi distribuită de acesta pe rețelele sociale de la București.
Când Trump a fost bun pentru Putin, Simion a devenit peste noapte cel mai înfocat adept MAGA din Europa. A călătorit în SUA și a cheltuit în jur de 1,5 milioane de dolari, bani de la buget pentru finanțarea partidelor, pentru a apărea în podcasturile susținătorilor lui Trump din America.
În momentul în care Franța, prin noua politică comună de apărare europeană, a devenit principala amenințare pentru interesele militare ale Rusiei, Simion a lăsat baltă campania electorală și a fugit la Paris să-l atace pe Emmanuel Macron.
Acum, liderul AUR a ajuns din nou la răscruce. După ce Trump s-a asociat cu Israelul și a atacat facilitățile nucleare ale Iranului, cel mai important partener militar al Rusiei, Simion a intrat într-un complicat labirint politic - întreaga sa dragoste pentru SUA risipindu-se ca un nor.
Același lucru s-a întâmplat în întregul univers propagandistic rusesc, dezvoltat în România în ultimii ani cu largul concurs al autorităților de la București.
“Bogdan Comaroni a vorbit despre războiul israelo-iranian, modul în care Trump și Netanyahu se fudulesc cu o victorie inexistentă, în condițiile în care Pentagonul neagă distrugerea siturilor nucleare iraniene, iar Iranul își clamează la rândul său victoria, respectiv despre modul în care Rusia și China, asistând Iranul cu precizie și determinare, au obligat SUA să se retragă dintr-un război pe care l-ar fi pierdut”, se arată într-o cronică a unei emisiuni radio realizate de Cozmin Gușă, un susținător declarat al lui Vladimir Putin, publicată pe site-ul Solid News.
Acesta e tonul pe platformele digitale care distribuie mesajele Kremlinului, indicând că e tot mai complicat de susținut politica unui lider care își pierde vizibil influența pe plan internațional.
Primele reacții la propaganda rusă din România
“Europa occidentală … a înăsprit șuruburile ideologice și s-a angajat într-o vânătoare de vrăjitoare. Astăzi, cenzura ideologică din Uniunea Europeană a atins proporții fără precedent”, se arată în articolul Ascensiunea și prăbușirea Europei, publicat de SVR, în revista agenției de spionaj din luna iunie.
“Intimidarea disidenților și a opozanților politici ia forme din ce în ce mai urâte, așa cum o demonstrează, de exemplu, recentele alegeri prezidențiale din România și verdictul dubios al instanței împotriva Marinei Le Pen în Franța, care o privează de posibilitatea de a participa la campania prezidențială din 2027. Oricine se îndepărtează de calea veche, bătătorită, este supus presiunilor și încercărilor de ostracizare, așa cum se întâmplă cu Budapesta, Bratislava, Belgrad și multe alte orașe”, se arată în articolul citat.
E destul de clar. Kremlinul vorbește de cenzură și vânătoare de vrăjitoare, Simion, de persecuții politice.
Dar se poate spune că ceva s-a schimbat în România de la alegerile anulate din noiembrie. Timid, a început să apară o reacție instituțională la propaganda rusă, care a lipsit cu desăvârșire în primii trei ani de război din Ucraina.
În luna iunie, Parlamentul a înăsprit pedepsele pentru manifestări fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, până la 10 ani de închisoare.
În urmă cu câteva zile, CNA (Consiliul Național al Audiovizualului) a publicat proiectul noului cod de conduită care reglementează întregul spațiu media TV, radio și online. Aici au fost introduse prevederi menite să descurajeze distribuirea de informații false, discursul urii și extremismul politic.
Dar cea mai importantă schimbare e reacția instituțională, care marchează mesajele Kremlinului ca fiind neadevărate, punându-le în context.
Acest tip de comunicare strategică a lipsit din România, deși la granița țării se desfășoară cea mai mare confruntare militară de după Al Doilea Război Mondial, iar obiectivul principal al Rusiei a fost să provoace o criză economică și politică de proporții la București. Și aproape a reușit.
Lecții de democrație de la un dictator
“Remarcăm, nu cu surprindere, interesul neobosit pe care Federația Rusă, prin Serviciul rus de Informații Externe, îl manifestă față de alegerile din România, în timpul derulării acestora sau ulterior”, a scris Andrei Țărnea, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, pe X/ Twitter, reacționând la acuzațiile Kremlinului.
“Atunci când nu provoacă nedumerire, specificul mecanismelor democratice și soliditatea acestora par să fie un elemente de constantă iritare la Moscova”, a mai scris oficialul român.
“În context, ar fi doar de remarcat ridicolul situației de a primi lecții despre democrație dintr-un spațiu în care alegerile libere sunt mimate de peste 20 de ani și în care opoziția este redusă la tăcere, arestată sau eliminată fizic. În Rusia de astăzi, gesturi umane, firești, simple cum ar fi să ajuți civili ucraineni sau să depui un buchet de flori în memoria lui Boris Nemțov te pot costa libertatea”, se mai arată în reacția diplomației din România.
Da, democrațiile nu sunt perfecte. Prin însăși modul lor de funcționare sunt supuse erorii, abuzurilor, corupției și pot aluneca în orice moment în zona autoritarismului și a dictaturii. Sunt cele mai fragile construcții politice, pentru că se fundamentează pe legi asumate de majorități care garantează libertatea individuală, pluralismul și transferul pașnic al puterii în urma alegerilor. Dar democrațiile sunt singurele sisteme politice care încurajează echilibrul dintre Putere și Opoziție, care protejează minoritățile de orice fel și opțiunile individuale și de grup.
Avem în plan să reducem cheltuielile pentru apărare anul viitor și în anul următor. Iar Europa se gândește să-și mărească cheltuielile pentru apărare. Deci cine se pregătește pentru acțiuni agresive, noi sau ei?
Vladimir Putin, președintele rus, lansând o nouă teză, cea a reducerii cheltuielilor de înarmare. După ce a ajuns la fundul sacului, acesta încearcă să descurajeze schimbarea de strategie a Europei în legătură cu sistemul comun de apărare
În lumea occidentală sunt formațiuni politice de toate felurile, unele care se manifestă la limita legii și a democrației, dar atâta timp cât există opoziție, alegeri libere și schimbare a puterii, niciodată nu va fi ca în Rusia, iar aceasta e marea problemă a lui Vladimir Putin.
Pe măsură ce relațiile dintre SUA și Rusia se vor deteriora din cauza conflictului militar din Ucraina, a înarmării din Europa și a schimbărilor din Orientul Apropiat, tot mai mulți susținători MAGA din România îi vor deveni ostili lui Trump pentru simplul fapt că singurul lor obiectiv e să promoveze agenda politică a Kremlinului.