În luna august, anul trecut, Pavel Durov, fondatorul și managerul rețelei sociale Telegram, a călătorit la Baku, capitala Azerbaidjan, în aceeași perioadă în care Vladimir Putin se afla acolo, în vizită oficială.
Deși reprezentanții Kremlinului au negat o întâlnire între cei doi, la întoarcerea din călătorie, Pavel Durov a fost arestat de autoritățile franceze pe aeroportul Le Bourget, din Paris.
După un lung interogatoriu, a urmat punerea lui sub acuzare pentru mai multe infracțiuni: facilitarea traficului de droguri, complicitate la distribuirea unor materiale de abuz asupra copiilor, spălare de bani, organizarea unor fraude bancare și refuzul de a colabora cu autoritățile.
Pavel Durov, născut în Rusia, are și cetățenie franceză.
Momentul reținerii, imediat după vizita la Baku, acolo unde se afla și Putin, indică o posibilă întâlnire dintre cei doi.
Acum, Pavel Durov se află sub control judiciar. Data unui proces nu a fost stabilită încă, iar orice plecare a sa din Franța trebuie aprobată de un judecător.
Durov, Musk și conservatorii din România
În după-amiaza zilei de 18 mai, ziua alegerilor prezidențiale, Pavel Durov, fondatorul și managerul Telegram, o rețea socială extrem de populară în Rusia, Ucraina, statele baltice, dar care are și un milion de utilizatori din România (n.a. Facebook are 10 milioane), a publicat un mesaj prin care anunța că reprezentanți ai Franței au făcut presiuni asupra lui pentru a cenzura postările susținătorilor lui George Simion.
„Un guvern vest-european, ghiciți care (n.a. Durov adaugă un emoji de franzelă, sugerând că e vorba, de bună seamă, de cel francez), a contactat Telegram, cerându-ne să reducem la tăcere vocile conservatoare din România înaintea alegerilor prezidențiale de astăzi…”, spune Durov în postarea sa, care s-a viralizat, apoi, pe toate rețelele sociale.
Primul mesaj al lui Pavel Durov postat în ziua alegerilor pe rețeaua Telegram, fondată și coordonată de el. La scurt timp au urmat și altele, postând și pe X/ Twitter de unde a fost redistribuit de Elon Musk.
Autoritățile de la Paris au reacționat rapid și au negat acuzațiile, precizând că singurele contacte cu cei de la Telegram au fost în legătură cu dosarul în care e anchetat Durov.
În aceeași seară, Pavel Durov revine, de data aceasta pe X/ Twitter, rețeaua controlată de Elon Musk, care și el, la rândul lui distribuire postarea rusului, punând un Wow, în față pentru a accentua senzaționalismul relatării.
„Primăvara aceasta, la Salon des Batailles de la Hôtel de Crillon, Nicolas Lerner, șeful serviciilor secrete franceze, mi-a cerut să interzic vocile conservatoare din România înainte de alegeri. Am refuzat. Nu am blocat protestatarii în Rusia, Belarus sau Iran. Nu vom începe să o facem în Europa”.
A doua zi, Durov revine cu o nouă postare pe X/ Twitter: „Serviciile franceze de informații externe au confirmat că s-au întâlnit cu mine - se presupune că pentru a combate terorismul și pornografia infantilă. În realitate, pornografia infantilă nu a fost nici măcar menționată. Ei doreau IP-urile suspecților de terorism din Franța, dar obiectivul lor principal a fost întotdeauna geopolitica: România, Moldova, Ucraina”.
Nu îl respectăm pe Macron
Din succesiunea postărilor se observă că Pavel Durov a avut un plan, obiectivul său fiind acela de a induce în rândul opiniei publice din țară ideea că Franța s-a amestecat în procesul electoral din România.
În mod surprinzător pentru un candidat aflat în cel mai important moment al campaniei prezidențiale, George Simion, suspectat de conexiuni cu spionajul rusesc, face o călătorie în Franța cu două zile înainte de turul doi al scrutinului.
„Mă aflu aici… pentru a trimite un mesaj puternic: iubim Franța, iubim poporul francez, cultura franceză, suntem oameni latini, la fel ca voi, și respectăm cultura voastră, istoria voastră, dar nu îl respectăm pe Emmanuel Macron, care a încercat să se amestece în alegerile noastre. A făcut acest lucru în decembrie, iar acum o face din nou prin ambasadorul Franței și mesajul meu este foarte clar: retrageți-vă!”, a declarat George Simion la o conferință de presă.
De asemenea, în cele două zile petrecute în Franța, liderul formațiunii extremiste AUR a participat la emisiuni TV unde a sugerat că Macron e dictator, continuând acuzațiile de interferență la adresa autorităților de la Paris.
Linia lui de comunicare a fost extrem de asemănătoare cu cea a lui Pavel Durov, ambii amplificând o informație falsă în susținerea căreia nu au adus nici cea mai mică dovadă.
O agendă dublă
În luna martie a acestui an, președintele Emmanuel Macron a ținut un discurs care a provocat frisoane pe culoarele Kremlinului, anunțând că va extinde protecția nucleară asupra Germaniei și a tuturor statelor europene, indiferent de poziția SUA, dacă va continua sau nu să garanteze securitatea bătrânului continent.
La scurt timp, a urmat un val de critici de la Moscova.
„Aceasta este o retorică nucleară și o pretenție a Franței de a deveni lider nuclear în Europa”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin.
„…aceasta e o amenințare la adresa Rusiei. Dacă ne consideră o amenințare, convoacă o reuniune a șefilor de stat major din țările europene și Marea Britanie, spune că este necesar să folosească arme nucleare, se pregătește să folosească arme nucleare împotriva Rusiei, aceasta este, desigur, o amenințare”, a declarat și Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei.
Organizarea evenimentelor în ordine cronologică indică faptul că Rusia a folosit oportunitatea alegerilor din România și pentru a ataca Franța, acuzându-l pe Emmanuel Macron, prin doi agenți de influență cu vizibilitate uriașă la nivelul continentului din cauza procesului electoral în desfășurare la noi în țară, de interferență și trucare a alegerilor.
Sunt cel puțin două indicii, călătoriile lui George Simion în Franța și Polonia, care sugerează că liderul AUR a avut în campania electorală o dublă agendă, una vizibilă, prin care a încercat să ajungă președintele României, și una ascunsă, prin care a servit interesele Rusiei de a destabiliza Europa.
O retorică toxică
„În urma vehiculării continue în spațiul public a informațiilor potrivit cărora șeful serviciului francez de informații externe, domnul Nicolas Lerner, ar fi efectuat o vizită în România, cu câteva zile înainte de desfășurarea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, pentru asigurarea corectei informări a cetățenilor, precizăm că o astfel de vizită nu a avut loc”, se arată într-un comunicat al Serviciului de Informații Externe, dat publicității în data de 28 mai.
De asemenea, SRI a reacționat și el la acuzațiile de interferență în alegeri răspândite de Durov și Simion, în urma unei solicitări din partea Comisiei parlamentare de control al SRI.
„… informațiile vehiculate sunt false şi reprezintă o formă de dezinformare, subliniind că nu a avut loc nicio vizită a oficialului francez în România, în anul 2025”, se arată în răspunsul agenției.
Faptul că cele mai importante două servicii secrete din România au reacționat la campania de dezinformare desfășurată pe rețelele sociale care amplifică pozițiile lui Durov și Simion arată că atacul Rusiei a fost unul puternic și sofisticat, cu obiectivul politic de a arăta că Moscova are tot dreptul de a se amesteca în procesele democratice din alte țări atâta vreme cât și alte state o fac.
E o retorică toxică a Kremlinului care urmărește să creeze confuzie între susținerea publică și transparentă a anumitor candidați de către lideri sau grupări politice europene și atacuri hibride ce constau în furt de date, compromiterea servelor folosite în procesele electorale, propagandă, informații false și finanțarea ilegală a candidaților susținuți de Moscova.