Consiliul European pentru Inovare (CEI) are un nou președinte al Comitetului, pe dr. Michiel Scheffer.
Cu un buget de 10 miliarde de euro, CEI își propune să identifice și să dezvolte noi tehnologii și descoperiri științifice.
Într-un interviu acordat revistei Horizon, Scheffer analizează atribuțiile pe care le are în față, domeniile în care consideră că inovarea din Europa este puternică și cele în care sunt necesare îmbunătățiri.
Michiel Scheffer nu este un necunoscut în lumea inovării. Timp de 15 ani, Scheffer, care este neerlandez, a condus o firmă de consultanță în inovare pentru companii din domeniul modei și al textilelor. În plus, a fost ministru regional în regiunea neerlandeză Gelderland. Acum, Scheffer spune că este nerăbdător să își înceapă activitatea în noua sa funcție, cea de președinte al Comitetului CEI.
Care dintre rolurile dvs anterioare – în mediul academic, în industrie sau în politică – v-a pregătit cel mai bine pentru funcția de președinte al Comitetului CEI?
În mod surprinzător, responsabilitățile mele politice m-au pregătit, probabil, cel mai bine. Provocările pe care le-am întâmpinat sunt similare cu cele cu care mă voi confrunta acum. Firește că este important să știi și cum funcționează cercetarea academică și startup-urile. Dar politica este cea care m-a pregătit cel mai bine.
Am fost ministru al provinciei neerlandeze Gelderland. Acum 15 ani, provincia a vândut niște societăți de stat, astfel că a generat bani. Eu am condus fondul care a investit acești bani. Am investit 600 de milioane de euro în startup-uri și în întreprinderi aflate în faza de extindere (scaleup-uri) și sunt mândru de munca pe care am realizat-o. Este o versiune mai mică a experienței care mă așteaptă acum cu CEI.
Dar activitatea dvs ca antreprenor?
M-am născut într-o familie de textiliști. Această industrie este înscrisă deja în ADN-ul meu de trei generații. În calitate de antreprenor, am ajutat companii din domeniul textil în procesul lor de inovare. Dar am încercat și să îmi dezvolt propriile tehnologii prin intermediul startup-urilor. Trebuie să menționez însă că toate acele proiecte de startup-uri au eșuat.
Ce ați învățat din eșecuri?
În primul rând, am trăit eu însumi problemele cu care se confruntă startup-urile. Trebuie să ai un capital răbdător. După ce ai ajuns într-un anumit stadiu, este nevoie să extinzi o tehnologie, ceea ce poate costa milioane de euro. Aceasta înseamnă că ai nevoie de surse bune de capital și tocmai la acest capitol unele idei eșuează. Sper ca CEI să poată ajuta la rezolvarea acestei probleme.
Un startup are nevoie, de asemenea, să vadă Europa ca piața sa de pornire. Nu putem considera țările sau regiunile noastre ca fiind singurele noastre piețe. Avem nevoie de Europa pentru a clădi o companie la scară largă.
În calitate de consultant, v-ați concentrat pe industria textilă și cea a modei. Ce învățăminte ați tras din acestea?
Moda este un sector foarte inovator. În fiecare sezon, trebuie să vină cu idei noi și să recombine concepte. În mod surprinzător, această mentalitate este foarte utilă pentru inovarea europeană în domeniul tehnologiei profunde, deoarece gândirea transversală este esențială în acest sector.
Deseori sunt combinate diferite domenii sau industrii. De exemplu, sunt utilizate materiale noi pentru a construi tehnologii medicale. Iar în această privință, ecosistemul european de inovare acționează bine. Toate elementele sunt apropiate unele de altele.
În SUA, Silicon Valley este foarte departe din punct de vedere geografic, de pildă, de Triunghiul Cercetării [o zonă din Carolina de Nord cu un accent puternic pe industriile medicale]. În Europa, suntem mai buni la inovarea trans-sectorială, cu care eu sunt destul de familiarizat datorită experienței mele în industria modei.
Ce credeți despre așa-numitul Paradox al inovării europene, ideea că Europa este un lider mondial în știință și cercetare, dar nu suntem buni la transformarea acestor cunoștințe în startup-uri și în activitate economică?
Paradoxul există, dar nu este o realitate imposibil de schimbat.
Există regiuni în Europa care au reușit să depășească acest paradox. Au reușit să investească fonduri corect și să creeze o rețea de startup-uri. Mă gândesc la orașe cum ar fi Eindhoven, Grenoble sau Tallinn. Există povești de succes la nivel regional.
SUA și China, celelalte două mari blocuri economice, au piețe interne mult mai coerente și guverne puternice.
Europa are potențial, dar, în esență, este alcătuită din 27 de state membre diferite. Firește că există piața unică, dar, în special pentru startup-uri, opțiunile de finanțare rămân fragmentate. CEI își propune să creeze o piață unică pentru capitalul de risc.
Dar investitorii privați? Nu îi excludeți astfel?
Lucrăm prin atragerea de fonduri și nu ne angrenăm niciodată singuri.
Atunci când oferim capital propriu, investim numai când ni se alătură investitori privați. Dorim să atragem investitorii privați de capital de risc, nu să concurăm cu ei.
Investitorii publici diminuează riscul pentru o bună parte din activitatea investitorilor privați de capital de risc. Se efectuează o selecție și se aplică diligența necesară, diminuând astfel munca ce le revine investitorilor privați.
Cercetările arată că companiile în care investitorii publici și privați conlucrează au o șansă mai mare de supraviețuire decât companiile care obțin doar investiții private.
Chiar este nevoie ca un fond european să facă investiții de capital propriu?
În cadrul fiecărei tranziții tehnologice majore din ultimii 400 de ani, investițiile publice au jucat un rol major. Acestea pot fi sub formă de capital propriu sau de contracte guvernamentale.
Este nevoie de prudență, desigur, dar istoria ne arată că funcționează. După ultimele decenii neoliberale, ar putea fi oarecum o noutate ca guvernele să facă din nou investiții de capital propriu, dar, pe termen lung, este perfect normal să procedăm astfel.
Pe de altă parte, credeți că investitorii privați de capital de risc au o aversiune prea mare față de risc în Europa?
Acest lucru se poate întâmpla, dar există o mulțime de astfel de investitori care își asumă riscuri. Problema mai mare în Europa este că investitorii instituționali, cum ar fi fondurile de pensii sau chiar birourile familiale [fonduri care gestionează și investesc banii familiilor înstărite], investesc prea puțin în capital de risc.
Provocarea este mai degrabă de a convinge aceste fonduri mai mari să investească o proporție mai mare a capitalului lor în capital de risc, ceea ce, la rândul său, va impulsiona startup-urile europene.
Ca persoană care aveți un doctorat, cum credeți că am putea stimula oamenii de știință să se apuce și de antreprenoriat?
Trebuie să stimulăm antreprenoriatul în rândul oamenilor de știință. Nu există locuri suficiente în cadrul universităților pentru toți doctoranzii. În plus, mulți doctoranzi preferă antreprenoriatul în locul mediului academic. A fost și cazul meu, acum 30 de ani. Acest lucru nu înseamnă, firește, că antreprenoriatul este ceva doar pentru oamenii de știință.
Cele mai de succes companii sunt conduse de echipe diverse. Trebuie să reunești și oameni de știință, și oameni orientați spre latura comercială.
De altfel, această diversitate ar trebui să se extindă și la gen. Observăm că echipele antreprenoriale care includ și femei sunt mai de succes decât cele alcătuite doar din bărbați. De asemenea, echipele antreprenoriale transfrontaliere sunt mai de succes. Antreprenoriatul nu înseamnă un geniu solitar, ci echipe diverse.
Se sugerează că ne-am putea confrunta cu o recesiune. Ce rol trebuie să joace CEI într-un astfel de mediu de finanțare?
CEI trebuie să acționeze ca un capital răbdător. Avem un angajament de a investi pe termen lung. De asemenea, acest instrument trebuie să existe pentru o perioadă îndelungată. Sperăm că statele membre îl vor susține în continuare și în următorul program de lucru, după 2027.
Ne confruntăm cu tranziții tehnologice pe termen foarte lung, de exemplu, în domeniul sustenabilității, care merg până în 2050 și dincolo de 2050. Avem nevoie de instrumente financiare care să ia în considerare aceste orizonturi pe termen lung.
În calitate de nou președinte al Comitetului CEI, care vor fi primele dumneavoastră acțiuni?
Unele ecosisteme regionale de inovare funcționează deja foarte bine, însă altele sunt încă deficitare.
Vreau să acord mai multă atenție țărilor și regiunilor care au nevoie de ajutor. Una dintre principalele mele activități ar fi vizitarea unor ecosisteme diferite.
În iulie, încep cu Portugalia, care are un ecosistem tehnologic foarte bun. Însă după aceea, mi-aș dori să vizitez și Bulgaria, Croația, Polonia și Slovenia.
Este ceea ce se cheamă „lărgire”. Lăsăm aceste regiuni să învețe din alte povești de succes, cum ar fi imec în Leuven, Belgia, sau Enterprise Ireland în Irlanda.
De asemenea, trebuie să direcționăm investițiile în domeniile de importanță strategică pentru Europa. Unul dintre punctele forte ale Europei este, de exemplu, agricultura. Ar trebui să explorăm oportunități pentru ca aceasta să ne furnizeze unele materiale sau resurse utilizate în produsele chimice și farmaceutice.
De exemplu, fermierii ar putea furniza acid lactic din zahăr, care poate fi folosit la fabricarea maselor plastice. Industriile bazate pe bioresurse, cum ar fi agricultura, pot fi astfel cuplate cu eforturile noastre de dezvoltare a unei autonomii sporite în domeniile economice strategice.
Ce sfaturi aveți pentru potențialii antreprenori?
Un antreprenor are nevoie de prieteni critici. Trebuie să înveți cum să îți spui povestea și să asculți criticile. Antreprenorii buni nu lucrează niciodată singuri. Încercați să vă alăturați unei echipe, să o diversificați.
O nouă agendă europeană de inovare
Asistăm la un nou val de inovare: inovarea tehnologică profundă, înrădăcinată în știința, tehnologia și ingineria de vârf, care combină adesea progresele din sfera fizică, biologică și digitală, cu potențialul de a oferi soluții la numeroasele provocări cu care ne confruntăm la nivel mondial.
Odată cu noua agendă europeană de inovare, UE vine cu noi măsuri concrete menite să ajute inovatorii, inclusiv startup-urile de tehnologie profundă, să își aducă cu succes inovațiile pe piață.
Consiliul European pentru Inovare (CEI) sprijină cele mai promițătoare startup-uri de tehnologie profundă din Europa să își extindă inovațiile revoluționare prin intermediul Fondului CEI, o combinație de granturi publice și investiții de capital propriu răbdător.
Fondul urmează să devină cel mai mare investitor în stadiu incipient în tehnologia profundă din Europa, valorificând un buget de 10 miliarde de euro pentru ca CEI să atragă investiții între 30 și 50 de miliarde de euro de la alți investitori privați.
Articol de om Cassauwers
Acest articol a fost publicat inițial în Horizon, revista de cercetare și inovare a UE.