În loc să ne temem că inteligența artificială ne va înlocui în curând, ar fi mult mai util să învățăm cum să folosim noile tehnologii pentru a ne face munca și viața mai ușoare.
Primul pas: să înțelegem de ce avem nevoie cu adevărat. Abia apoi putem alege tehnologia potrivită – de la un simplu sistem de planificare a resurselor unei companii (ERP) până la instrumente complexe bazate pe inteligență artificială.
Cum ar trebui făcută această alegere a explicat, la Digital Shift podcast, George Panainte, fondatorul companiei Altamira Software.
După ani de lucru în corporație, în 2020, George Panainte a fondat Altamira Software – o companie care își propune să îi ajute pe antreprenori să afle ce tehnologii le sunt cu adevărat necesare și să le implementeze eficient.
În timp, compania și-a construit un portofoliu divers și oferă de la automatizări mai simple, la soluții bazate pe inteligență artificială.
Lumea spune „digitalizarea”. Dar ea nu înseamnă doar să-ți iei calculatoare (de la 2:34)
„Se vorbește foarte mult de digitalizare și foarte puțini înțeleg ce înseamnă digitalizare în mod real.
S-au făcut multe proiecte europene în care digitalizarea a însemnat să îți cumperi calculatoare sau cel mult un ERP (un sistem complex care te ajută să faci contabilitate, să ții stocuri și așa mai departe).
Este un produs de care multe companii au nevoie, dar de multe ori conceptul este folosit și în zona unor companii mai mici care poate nu ar avea nevoie de el.
De aceea noi încercăm să clarificăm conceptul de digitalizare”.
Problema: firma își cumpără mai multe sisteme, care nu colaborează între ele (de la min. 3:40)
„Companiile încep să implementeze lucruri: un ERP, un CRM, niște Excel-uri, niște softuri pentru planificare.
Și la un moment dat își dau seama că trebuie să opereze în cinci sisteme diferite, că nimic nu se leagă cu nimic și că businessul nu merge mai repede, așa cum se așteptau atunci când au făcut investiția.
Și atunci vin la noi cu ideea de a face integrare între acele sisteme, de a face un design și o arhitectură coerentă la nivelul companiei”.
Un ghid de digitalizare care se naște, postare cu postare (de la min 14:06)
„Încercăm să le explicăm oamenilor ce înseamnă un proiect de IT. Care sunt diversele roluri, ce face arhitectul de software, cu ce se ocupă analistul de business, ce înseamnă scrum (e o modalitate de a organiza lucrul la un proiect – n.red.), ce înseamnă cloud ...
Vrem să clarificăm toată această terminologie.
(...) Multe companii, mai ales cele mici, apelează mai ales la freelanceri.
O fac, de obicei, fără să știe niște lucruri: ce înseamnă proprietate intelectuală, ce e al freelencerului și ce e al companiei. În ce limbaj de programate scrie freelencerul și așa mai departe.
Și antreprenorul se trezește deodată că nu mai poate colabora cu altcineva, din cauză că freelencer-ul a făcut-o foarte nișată.
Sau freelenceul pleacă să se angajeze undeva. Și lasă în urmă ceva început, pe care antreprenorul a dat bani, dar pe care nu-l poate folosi.
De aceea am decis să facem un ghid pentru antreprenori. Momentan, publicăm articolele, în format long-form, pe pagina noastră de LinkedIn. Dar sperăm să le adunăm la un moment dat și într-o carte tipărită”.
Degeaba digitalizezi, dacă angajații nu folosesc instrumentele. Secretul adopției (de la min 08:52)
„Foarte mulți oameni pierd din vedere că un proiect de succes nu înseamnă să ai sistemul implementat, ci să ai adopție.
Adică oamenii din companie să îl folosească, să opereze în el.
De multe ori lucrurile sunt mai complicate și atunci companiile își dau seama, după ce au dat banii, că de fapt problema nu s-a rezolvat.
(...) Am lucrat pentru o companie care voia să digitalizeze serviciul de furnizare de energie electrică.
Tehnologic, lucrurile au mers. Dar nu au mers din perspectiva proceselor, pentru că aveam tehnologia gata, dar organizația nu era pregătită să opereze aplicația respectivă.
Aici apare întrebarea: cine contează mai mult în procesul de digitalizare — managerul sau angajații?
Răspunsul este că trebuie să funcționeze amândoi împreună.
(...) „Când șeful vine cu o idee, dar nu are tracțiune din partea oamenilor din companie, ce se întâmplă este că sistemul se implementează pentru că vrea șeful, dar nu îl folosește nimeni.
Și ajungi la un moment dat în care și șeful recunoaște: «Băi .... nu merge. Ceva nu merge.»”
Nu mai bine lăsăm toate astea pe mâna inteligenței artificiale? (de la min 14:47)
„AI nu îți va rezolva business-ul.
În continuare, business-urile vor funcționa atâta timp cât datele pe care le folosesc sunt curate, atâta timp cât procesele sunt curate, atâta timp cât ai o arhitectură.
Apropo, să clarificăm: când zic AI, mă refer la noile LLM, adică Large Language Models (cum ar fi Chat GPT, Claude și altele – n.red.).
În sens mai larg, conceptul de AI a apărut în anii 1950. Avem de mult timp chatbots, doar că erau trainuiți mai degrabă pe conceptul de machine learning.
LLM-urile noi vin cu un layer de sofisticare care practic îți permite să faci mult mai mult cu ele. Nu mai trebuie să treinuiești tu să ți aleagă care este intenția clientului. Deja ele au capacitatea să facă chestia asta.
(....) Dar nu în toate cazurile companiile au nevoie de AI.
Dacă vrei să vezi rapoarte, să faci proiecții financiare sau să vezi niște KPI ale business-ului tău, AI-ul nu te ajută.
Cifrele și calculele da, dar ele sunt parte a sistemelor tradiționale.
AI-ul poate fi doar o interfață peste ele”.
Ne va înlocui sau nu AI? (de la min 44:33)
„AI-ul îl văd mai degrabă în domenii în care anumite lucruri se făceau greu înainte.
De exemplu, putem construi un agent care pe baza unui e-mail extrage datele și le introduce automat într-un CRM.
Sau putem procesa fișiere CSV de la clienți și să mapăm câmpurile interne automat.
Aici AI-ul ajută cu adevărat, dar nici măcar nu este vizibil pentru utilizator.
Asta face și produsul nostru cu AI, augmentează utilizatorul. Se numește MessageCraft și îi dă companiei un tone of voice propriu. Nu îți dă idei despre ce să scrii. Dar îți configurează un tone of voice specific. Astfel încât orice ar scrie angajații tăi păstrează acel tone of voice.
Chiar avem pe site-ul de prezentare al MessageCraft niște statistici legate de cât timp pierdem ca să compunem și să scriem emailuri. Chiar și în comunicarea internă, în cadrul companiei.
Sau poate că am o situație particulară, un email pe care trebuie să-l dau într-un proiect care nu merge. Poate că am năduf și nu vreau să-l las să se vadă ...
Asta e prima componentă a MessageCraft.
A doua componentă a apărut în contextul în care multe companii din România au terra de documente, PDF-uri, Excel-uri, Word-uri .... care de multe ori sunt aruncate prin niște hardware-uri și depind de o anumită persoană, care știe unde să se ducă.
Să zicem că ai o reclamație de la un client. Noi am construit MessageCraft așa încât - fără să mai întrebi la contabilitate sau pe cine gestionează acele documente - să poți cere datele direct: «Când am semnat contractul cu clientul X-ulescu și care era termenul de livrare și de plată?
Și noi - adică MessageCraft - automat ne ducem, căutăm în toate documentele“.
Pentru mai multe detalii, ascultă integral acestui episod de podcast, în care invitatul lui Gabriel Kolbay a fost George Panainte, fondator al Altamira Software.