Prin politica sa comercială violentă, Donald Trump sperie investitorii. Din acest motiv, Europa şi Germania capătă noi şanse. Dar vor fi ele fructificate?
Ceasul ticăie: deja pe 9 iulie expiră termenul de ajungere la un consens în disputa taxelor vamale dintre SUA şi UE. Şi nu se ştie dacă nu se va ajunge la o escaladare cu taxe vamale ridicate percepute de SUA pe termen lung. De asemenea, nu se ştie cum ar putea reacţiona UE într-o asemenea situaţie.
Dar, în ciuda presiunilor colosale pe care administraţia Trump le-a făcut în ultimele luni, investitorii internaţionali privesc între timp sceptici spre economia americană şi tot mai interesaţi spre Europa, în special spre Germania, cea mai mare economie de pe continent.
În timp ce indicele bursier american S&P 500 se află pe minus de la începutul anului, indicele bursier german DAX a crescut în acelaşi interval de timp cu peste 15% şi doboară record după record.
De la începutul celui de-al doilea mandat de preşedinte al lui Donald Trump, dolarul american s-a depreciat în raport cu moneda euro cu zece la sută. Dolarul s-a depreciat şi în raport cu lira sterlină şi cu francul elveţian.
FMI şi Bundesbank critică SUA
Economia americană pare slăbită.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) avertizează că imensa datorie a SUA ar putea scăpa de sub control. Iar preşedintele Bundesbank, banca emitentă a Germaniei, Joachim Nagel, a avertizat în cadrul summit-ului financiar al G7 din Canada cu privire la noi turbulenţe pe pieţele financiare dacă disputa comercială cu SUA nu va fi soluţionată.
Nagel a descris la Banff, locul de desfăşurare a reuniunii, cu cuvinte drastice amestecul toxic compus din deprecierea acţiunilor şi a dolarului american, concomitent cu creşterea dobânzilor după anunţarea unor taxe vamale crescute împotriva partenerilor comerciali ai SUA, aproape fără excepţie.
"Câteodată, în câte o zi, am sentimentul că nu suntem departe de o fisiune nucleară pe pieţele financiare", a declarat el.
Vicedirectoarea FMI, Gita Gopinath, responsabilă pentru afaceri, avertizase cu puţin timp înainte, în cadrul unui interviu oferit ziarului Financial Times, că deficitul bugetar al SUA este prea mare şi, de aceea, ţara trebuie să se împovăreze cu datorii care "cresc continuu".
Potrivit Ministerului de Finanţe de la Washington, SUA au acumulat datorii uriaşe, de peste 36 de bilioane de dolari.
Anul trecut, această sumă echivala cu 120 la sută din Produsul Intern Brut (PIB), aproape dublu comparativ cu Germania. Şi în fiecare an se adaugă noi şi noi datorii. Pentru anul 2025, deficitul bugetar al SUA este estimat la peste 6,5 la sută din PIB.
SUA sunt privite tot mai sceptic
Şi economistul german Hans-Werner Sinn crede că spaţiul de manevră al SUA devine tot mai restrâns pe fundalul uriaşelor datorii. "Americanii trebuie să strângă cureaua. Acest standard de viaţă, această lume compusă dintr-o sumedenie de mall-uri şi puţine fabrici nu poate fi menţinută pe durată", a declarat pentru DW fostul preşedinte al Institutului de studii economice Ifo de la München.
Lui Ralph Ossa i se pare de înţeles că SUA caută căi de reducere a deficitului comercial în raport cu UE.
Dar acest economist-şef al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) atrage atenţia că taxele vamale nu sunt instrumentul potrivit pentru abordarea deficitului de bilanţ comercial.
Pentru DW, el a declarat că SUA acţionează ca o persoană particulară care cumpără mai mult decât câştigă prin muncă şi, de aceea, se tot afundă în datorii.
"Iar dacă eu în calitate de Hans am o problemă cu datoriile - de exemplu, fiindcă îmi cumpăr prea multe maşini - atunci există desigur posibilitatea să pun taxe pe aceste maşini, ca să nu-mi mai cumpăr atât de multe. Dar cu siguranţă aceasta nu este calea cea mai directă pentru rezolvarea acestei probleme", a explicat el.
Atitudinea faţă de UE şi Germania s-a schimbat
Şeful băncii germane de stat KfW, Stefan Wintels, a declarat recent pentru cotidianul Handelsblatt că politica agresivă a lui Trump în materie de comerţ şi taxe vamale îi sperie pe investitori şi îi face să-şi îndrepte privirile spre Europa.
"Am constatat la New York, Londra şi Zürich că interesul investitorilor internaţionali pentru Germania este în creştere. Mulţi investitori instituţionali au investit excesiv în SUA şi ar vrea să investească mai puternic în Europa, cu precădere în Germania", a afirmat el.
În doar câteva luni, investitorii internaţionali şi-au schimbat atitudinea faţă de Europa şi Germania. "În cei peste 30 de ani de activitate ai mei nu am mai întâlnit o schimbare atât de radicală. Ar trebui să facem tot ce ne stă în putere pentru a folosi în interesul Europei şi Germaniei acest fenomen pozitiv", a declarat şeful KfW.
Investitori americani sunt tentaţi de Europa
Şi firme cu mare pondere la nivel internaţional, cum este administratorul de averi Blackstone, cel mai mare din lume, este atras de Europa.
Preşedintele-director general al Blackstone, Steve Schwarzman, a anunţat că va investi în următorii 10 ani până la 500 de miliarde de dolari (437 miliarde de euro) în Europa.
Într-o perioadă de mari transformări geopolitice, Europa devine tot mai atractivă pentru investitori şi din pricina pachetelor de investiţii în valoare de miliarde pentru infrastructură şi apărare din Germania.
"Vedem în ele o mare şansă pentru noi", a declarat Schwarzman postului Bloomberg TV, la începutul lunii iunie. "Ei încep acolo să-şi schimbe modul de abordare, ceea ce în opinia noastră va duce la rate mai mari de creştere."
La Bruxelles s-a recunoscut nevoia eficientizării pieţei interne a UE cu cei aproape 450 de milioane de consumatori ai săi.
Comisia Europeană vrea să acţioneze pe fundalul războiului comercial global împotriva celor mai mari 10 "carenţe majore" existente în piaţa internă.
Într-un document calificat "sensibil" al UE, ajuns în mâna presei, se arată următoarele: pentru compensarea unei reduceri cu 20 la sută a exporturilor în SUA este suficientă creşterea cu 2,4 la sută a schimburilor de mărfuri în interiorul UE.
Această creştere este posibilă între altele prin reducerea birocraţiei. De pe urma acestei creşteri vor profita mai ales întreprinderile mici şi mijlocii, care vor putea opera pe viitor în UE dincolo de graniţele naţionale.
Germania, un magnet pentru investiţii
În plus, la Bruxelles există consens că trebuie accelerate operaţiunile de încheiere a unor acorduri de liber schimb cu parteneri cum ar fi India sau Indonezia.
Europa profită deja de pe acum de interesul pe care l-a trezit în restul lumii. În cadrul conferinţei investitorilor "SuperReturn International" s-au reunit la Berlin la începutul lunii iunie mii de investitori de mare pondere, între care fonduri de pensii, asiguratori şi fonduri de stat din întreaga lume, cu o avere administrată de 46 de bilioane de euro.
Potrivit Bloomberg, manageri ai unor mari investitori cum ar fi BC Partners, Permira şi Brookfield Asset Management s-au pronunţat în favoarea unor investiţii în Europa, pe fundalul crizelor economice globale în creştere.
Iar investitorul Apollo Global Management din New York, care a investit deja aproximativ 100 de miliarde de dolari în Europa din totalul de 800 de miliarde pe care-i administrează, vrea să se concentreze în următorii 10 ani pe noi investiţii cu precădere în Germania.
Thomas Kohlmann