Produsele cumpărate online de persoanele fizice din România din afara Uniunii Europene (UE), prin intermediul unor platforme de comerț online pe care plasează comenzi cu o valoare cumulată mai mică de 150 de euro, devin tot mai scumpe.
După introducerea taxei logistice de 25 de lei/colet, la începutul anului, acestea vor fi supuse, de la 1 iulie 2026, și unei taxe vamale de trei euro, dar de data aceasta aplicată pentru fiecare articol (subpoziție tarifară) din coletul respectiv. Anterior, coletele de acest tip erau scutite de taxe vamale la nivelul UE.
Spre deosebire de taxa logistică, adoptată doar de România și Italia (care între timp a amânat aplicarea) de la 1 ianuarie 2026, taxa vamală pentru produsele din comenzile sub 150 de euro a fost decisă de autoritățile europene, astfel că se aplică uniform în toate statele membre. Practic, este vorba de eliminarea facilității fiscale care scutea de taxe vamale coletele de mică valoare.
Totodată, în 26 martie 2026, Consiliul și Parlamentul European au convenit să introducă o nouă taxă logistică/de manipulare pentru coletele mici vândute online. Nivelul taxei va fi stabilit printr-un act delegat al Comisiei înainte de a începe să fie aplicată de statele membre ale UE, cel târziu la 1 noiembrie 2026.
În consecință, în România se vor aplica simultan taxa logistică de 25 de lei pe colet (pe bunurile achiziționate electronic din afara UE de către persoane fizice - B2C, indiferent de țara prin care intră în spațiul comunitar) și taxa vamală de trei euro pe articol din colet, în funcție de încadrarea tarifară (dacă într-un colet de sub 150 de euro sunt mai multe produse cu aceeași încadrare tarifară, taxa vamală se plătește o singură dată pentru toate produsele cu acea încadrare tarifară).
După data la care Uniunea Europeană va reglementa o taxă logistică la nivel comunitar, așteptarea este ca aceea să înlocuiască taxa logistică de 25 de lei impusă mai devreme de către România.
Cine și cum plătește taxa
Taxa vamală, ca și cea logistică, se aplică pentru coletele cu valoare intrinsecă sub 150 de euro (valoarea bunurilor dintr-un colet, fără costuri adiționale, cum ar fi transportul etc.) provenite din afara UE, care intră în spațiul comunitar și pentru care se aplică sistemul IOSS (Import One-Stop Shop sau Ghișeul Unic pentru Importuri, care permite magazinelor online să colecteze, să declare și să plătească taxa pe valoarea adăugată pentru importurile de bunuri din afara UE cu valoarea sub 150 de euro), fie prin trimiteri poștale. Așadar, cel mai probabil, consumatorii vor suporta, direct sau în prețul produselor comandate, aceste taxe.
În cazul taxei logistice, obligația de plată revine furnizorului bunurilor, persoanei care expediază coletul sau entității care, printr-o platformă digitală, facilitează vânzarea la distanță a bunurilor.
În cazul taxei vamale, care se colectează la bugetul UE, obligația de plată către autoritatea vamală revine, în funcție de fluxul logistic și de modul de organizare a business-ului, declarantului vamal (platformei de vânzare online, vânzătorului, transportatorului sau agentului) care realizează importul sau, în cazuri limitate, consumatorului final care declară mărfurile la import, dacă își organizează în regim propriu importul (primește coletul prin curier și îndeplinește formalitățile vamale în nume propriu).
Care este scopul taxei vamale
Preocuparea autorităților europene pentru taxarea produselor provenite din afara UE a crescut odată cu dezvoltarea comerțului electronic, devenit parte integrantă a modului în care consumatorii europeni fac cumpărături (70% dintre aceștia cumpără regulat produse online, conform studiilor UE).
Numărul comenzilor de valoare redusă (sub 150 de euro) din afara Uniunii realizate de consumatorii din UE a înregistrat o creștere accelerată în ultimii ani.
Astfel, în 2022 au fost importate 1,2 miliarde de astfel de colete în UE, iar în anii care au urmat acest volum a crescut exponențial de la an la an (2,4 miliarde în 2023, 4,6 miliarde în 2024 și 5,8 miliarde în 2025). Prin urmare, în 2025, în Uniunea Europeană au fost introduse zilnic circa 15,8 milioane de colete cu valoarea sub 150 de euro.
În acest context, statele membre ale UE au început să discute două direcții de acțiune pentru a tempera acest fenomen: introducerea unei taxe logistice (de manipulare/procesare) pentru acest tip de colete, menite să compenseze costurile tot mai mari pe care autoritățile vamale le au cu supravegherea și derularea fluxului semnificativ de colete și eliminarea scutirii de la plata taxelor vamale (care echivalează cu aplicarea taxei de trei euro/articol) pentru coletele aferente comerțului electronic evaluate sub 150 de euro, cu scopul de a elimina/reduce avantajul competitiv de care beneficiază companiile care livrează din afara UE pe piața internă, dar și să descurajeze importurile de produse neconforme în spațiul comunitar.
Material de opinie de Ana-Maria Săbiescu, director, Vladislav Dabija, senior manager, și Sorin Popa, senior consultant, Global Trade Advisory, Deloitte România
Nicușor Dan, mediator doar când nu trebuie să decidă: cum a ajuns președintele să dea vina pe PNL pentru blocajul produs de PSD
Sistemul ingenios de răcire centralizată cu care Parisul vrea să scape de aerul condiționat
Piața auto din SUA s-ar putea micșora puternic. Natalitatea scăzută, mașinile tot mai scumpe și schimbarea obiceiurilor de consum amenință industria
Contract semnat la FCSB: "Am avut oferte mai bune"
