Premierul Marcel Ciolacu anunţă că în şedinţa coaliţiei au decis să introducă trei scheme de ajutor de stat și facilități fiscale pentru industrie, conforme cu măsurile propuse în Planul Draghi pentru creşterea competitivităţii industriale a economiei europene.
„Prima componentă a Planului pentru Investiţiile Strategice în industria prelucrătoare presupune o schemă de ajutor de stat de 500 de milioane de euro şi facilităţi fiscale pentru investiţii de peste 150 de milioane de euro, care creează în mod direct minim 250 de locuri de muncă şi se dezvoltă în regiunile cu un PIB/locuitor sub media naţională”, spune premierul Ciolacu.
A doua componentă a Planului industrial este Programul Naţional de Sprijin pentru Marea Industrie din România – o schemă de ajutor de stat de 1 miliard de euro (5 miliarde de lei) pe 6 ani, pentru decarbonizarea proceselor de producţie şi eficienţă energetică.
”Un număr estimat de 30 de companii din metalurgie şi industria chimică vor primi un sprijin de până la 100 de milioane de euro per beneficiar.
Sunt companii care vor implementa investiţii cu costuri eligibile de minimum 8 milioane de euro, care reduc cu 40% emisiile directe de gaze cu efect de seră din instalaţiile industriale şi/sau reduc cu cel puţin 20% consumul de energie în instalaţiile industriale în raport cu activităţile sprijinite.
Finanţarea schemei de ajutor de stat se realizează majoritar din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aferente României, iar investiţia trebuie menţinută 5 ani de la data finalizării acesteia”, explică pe Facebook Marcel Ciolacu.
A treia componentă presupune o schemă de ajutor de stat de 1,25 de miliarde de lei pentru 15 companii care implementează investiţii în producţia de materii prime industriale (ţevi, profile, bare, aluminiu, cupru etc.).
”Aceste trei programe de sprijin sunt conforme cu măsurile propuse în Planul Draghi pentru creşterea competitivităţii industriale a economiei europene. Cele trei scheme de ajutor înseamnă creşterea producţiei industriale şi a PIB prin investiţii, reducerea deficitului balanţei comerciale, crearea de noi locuri de muncă bine plătite, precum şi decarbonizarea proceselor de producţie şi creşterea eficienţei energetice”, adaugă Ciolacu.