Ce este Kurzarbeit, programul german de muncă flexibilă, pe care Orban vrea să-l implementeze în România

Ce este Kurzarbeit, programul german de muncă flexibilă, pe care Orban vrea să-l implementeze în România

Kurzarbeit, programul de muncă flexibilă (sau de muncă redusă), aplicat în Germania, ar urma să fie implementat și în România, după cum a anunțat de curând premierul Ludovic Orban.

Dar ce presupune acesta mai exact?

Kurzarbeit, pe scurt

În principiu, înseamnă că angajații muncesc mai puțin, iar în perioada în care timpul de lucru e redus, statul acoperă o mare parte din diferența de salariu.

Cum s-ar putea aplica Kurzarbeit în România

Premierul Ludovic Orban a transmis, luni, în cadrul unei întâlniri cu mediul de afaceri, că programul Kurzarbeit va fi aplicat și în România, dar pe o perioadă limitată, iar procedurile vor fi făcute în așa fel încât să ajute firmele care chiar au nevoie de asistență financiară.

Asta în contextul în care multe alte țări au luat măsuri similare.

"Ideea în sine nu este foarte complicată. Dacă unei companii i s-a redus vânzarea cu un anumit procent, ca să nu dea afară angajaţii - cu procentul corespunzător - practic stabileşte un program flexibil de muncă pentru angajaţi şi statul plăteşte perioada de timp care nu e lucrată de angajaţi, corespunzătoare reducerii", a precizat premierul.

Orban a adăugat că trebuie stabilite criterii clare pentru implementarea unui astfel de program.

"Sigur, măsura se aplică o perioadă limitată, atunci când apare o perturbare majoră pe piață, cum este criza economică generată de epidemia de COVID. Deci va trebui să stabilim o perioadă de aplicare și va trebui să gândim foarte bine cum punem în funcţiune acest mecanism, astfel încât pe de o parte să fie cât mai uşor de accesat, fără proceduri birocratice complicate. 

Pe de altă parte, să asigure criterii de acordare a ajutorului către companii şi către angajaţi foarte clare, foarte precise, astfel încât să nu existe probleme foarte mari în interpretarea modului în care este aplicat şi să reducă (sic!) cât mai mult posibilitatea ca unii angajatori să poate să utilizeze această formă de protecţie fără să aibă nevoie sau ca resursă suplimentară de venit, în condiţiile în care ei, teoretic, nu ar avea nevoie de această măsură", a punctat Orban.

Afaceriștii nemți din România consideră binevenită implementarea unui program de tip Kurzarbeit

Ulterior, mediul de afaceri româno-german, reprezentat de AHK România (Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană), a transmis printr-un comunicat de presă că susține și încurajează intenția Guvernului de a implementa modelul Kurzarbeit pentru companiile din țara noastră.

”Deja de la debutul pandemiei, AHK România a subliniat în mai multe rânduri prin reprezentanții săi și pe diverse canale importanța și necesitatea acestei măsuri, bazându-se pe experiența altor state, în special Germania, unde funcționează cu succes de mai bine de un secol. Între timp, mai multe state europene au introdus modelul german”, arată sursa citată.

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană mai transmite că aceasta este o măsură de susținere a economiei absolut necesară în această perioadă, pentru a putea trece cu bine prin criza actuală.

”Mai ales acum este important să nu se ajungă la concedieri și angajații nu piardă contactul cu locul de muncă”, spune Dragoș Anastasiu, președintele AHK România. ”Și exact asta se realizează prin acest sistem”, adaugă acesta.

Ce este programul Kurzarbeit și cum s-a aplicat în Germania până acum

Șeful misiunii Fondului Monetar Internațional (FMI) în Germania, Shekhar Aiyar, a explicat de curând într-un interviu acordat site-ului instituției ce presupune Kurzarbeit și care a fost eficiența lui în gestionarea crizelor economice anterioare.

Astfel, oficialul FMI a explicat faptul că acesta are ca scop evitarea concedierii angajaților prin reducerea numărului de ore lucrate. 

De obicei, angajații firmelor intrate sub incidența programului primesc de la stat o ”cotă substitutivă” în valoare de 60% din venitul aferent orelor nelucrate (procentul crește pentru cei care au copii în îngrijire). Evident, pentru timpul lucrat, salariul va fi întreg. 

Așadar, pentru o reducere de 30% a programului de muncă, scăderea de venit ar fi de doar 10%.

În Germania, de regulă programul se implementează pentru maximum 6 luni consecutive.

”Kurzarbeit este, în multe feluri, o excelentă unealtă de gestionare a crizei. În perioade de recesiune adâncă, el protejează angajații și, pe cale de consecință, sprijină cererea agregată internă.

De vreme ce muncitorii nu-și pierd slujbele, aceștia pot în continuare să cheltuie bani - deci consumul nu e descurajat. De cealaltă parte, companiile reușesc să-și păstreze capitalul uman valoros, evitând totodată costurile suplimentare legate de concediere, reangajare, recrutare sau training”, explică oficialul FMI. 

Un alt avantaj pe care îl aduce acest aranjament este programul flexibil de lucru: angajații și angajatorul stabilesc de comun acord cât și când să muncească.

Kurzarbeit a jucat un rol important în timpul crizei financiare de acum 11-12 ani, fiind una dintre măsurile care au făcut din Germania singura țară din G7 care nu a avut parte în 2009 de o scădere a ratei de ocupare a forței de muncă - în ciuda reculului economic puternic.

Posibilele dezavantaje ale programului Kurzarbeit

Shekhar Aiyar precizează, totuși, că această măsură poate avea și dezavantaje.

În perioadele în care economia merge bine, dacă mediul de afaceri se bazează excesiv pe Kurzarbeit, atunci flexibilitatea pieței muncii se poate reduce, angajații sunt ținuți la niște locuri de muncă ce vor dispărea la un moment dat, iar discrepanțele salariale cresc.

Pentru a evita un astfel de scenariu, de obicei statul german obligă companiile care intră în program să achite 80% din valoarea contribuțiilor aferente orelor nelucrate. 

Programul Kurzarbeit în vremea noului coronavirus

Însă la nevoie toți parametrii programului - inclusiv cel legat de plata contribuțiilor - pot fi relaxați și adaptați.

Astfel, în contextul pandemiei de COVID-19, programul Kurzarbeit arată acum puțin diferit în Germania:

  • cota substitutivă (procentul din venitul aferent orelor nelucrate susținut de stat) este de 60% în primele trei luni, apoi crește la 70% în următoarele trei luni, ajungând după aceea la 80%;
  • durata maximă a programului a fost extinsă de la 6 la 21 de luni;
  • în premieră, programul este valabil și pentru lucrătorii temporari;
  • contribuțiile sociale au fost eliminate;
  • firmele nu mai sunt nevoite să-și reducă programul de muncă cu cel puțin 30% pentru a fi eligibile, ci cu 10%.

”Per total, guvernul german face acum ce a făcut mereu în timpul recesiunilor: a făcut Kurzarbeit mai flexibil, mai atractiv pentru angajatori, mai generos cu angajații, extinzându-i acoperirea în mai multe sectoare și în mai multe tipuri de joburi. Desigur că programul va genera costuri fiscale substanțiale, dar care merită să fie plătite”, concluzionează oficialul FMI.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇