Premierul Ludovic Orban a anunţat, luni, că România va încerca să aplice programul flexibil de muncă, denumit Kurzarbeit, care a fost implementat în mai multe ţări europene, printre care şi Germania.
El a precizat că, în cazul în care unei companii i s-au redus vânzările, pentru a nu da afară angajaţii, aceştia vor avea un program flexibil, iar statul plăteşte perioada de timp care nu este lucrată.
Ludovic Orban a participat, luni, la dezbaterea publică "România munceşte! Flexicuritate şi digitalizare în contextul noilor tendinţe din piaţa muncii din România!”, organizată de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.
"Am înţeles că această dezbatere are ca principal obiectiv prefigurarea măsurilor active de susţinere a companiilor şi a angajaţilor cu o concentrare pe ceea ce este denumit Kurzarbeit sau noi să îi spunem program flexibil de muncă.
Această modalitate de susţinere a angajaţilor şi companiilor are oarecum un caracter de noutate în România şi sigur ea a fost aplicată în ţări europene, în special în Germania, şi a dat rezultate. Din cauza asta încercăm şi noi să aplicăm acest sistem de program flexibil de muncă”, a afirmat Orban.
Trebuie fixat cadrul pentru realizarea acestui program flexibil
"Trebuie să fixăm cadrul. La nivelul Uniunii Europene a fost aprobat programul SURE, care este destinat decontării cheltuielilor efectuate de state pentru anumite categorii de măsuri active, dar în special pentru măsurile de tip Kurzarbeit.
Sigur că ideea în sine nu este foarte complicată. Dacă o companie, să spun, i s-a redus vânzarea cu un anumit procent, ca să nu dea afară angajaţii, cu procentul corespunzător, practic stabileşte un program flexibil de muncă pentru angajaţi şi statul plăteşte perioada de timp care nu e lucrată de angajaţi, corespunzătoare reducerii”, a explicat premierul.
El a menţionat că această măsură s-ar aplica pe o perioadă limitată atunci când apare o perturbare majoră pe piaţă, cum a fost acum criza generată de COVID.
"Sigur, măsura se aplică o perioadă limitată, atunci când apare o perturbare majoră pe piaţă, cum este criza economică generată de epidemia de COVID, în cazul de faţă.
Deci aici va trebui să stabilim o perioadă de aplicare şi va trebui să gândim foarte bine cum punem în funcţiune acest mecanism, astfel încât, pe de o parte, să fie cât mai uşor de accesat, fără proceduri birocratice complicate, pe de altă parte, să asigure criterii de acordare a ajutorului către companii şi către angajaţi foarte clare, foarte precise, astfel încât să nu existe probleme foarte mari în interpretarea modului în care este aplicat şi pe de altă parte să reducă cât mai mult posibilitatea ca unii angajatori să poate să utilizeze această formă de protecţie fără să aibă nevoie sau să o utilizeze ca resursă suplimentară de venit, în condiţiile în care ei, teoretic, nu ar avea nevoie de această măsură”, a mai afirmat Orban.
El a menţionat că această măsură trebuie gândită în contextul celorlalte măsuri active şi în contextul altor măsuri posibile.
Noile reglementari trebuie adaptate realităților din România
Modelul aplicat de Germania privind programul flexibil de muncă în criza economică reprezintă o sursă de inspiraţie pentru Guvern, însă aceste reglementări trebuie adaptate realităţilor din România, a declarat, luni, și ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru, citat de Agerpres.
"Suntem datori în continuare să lucrăm împreună cu dumneavoastră (patronatele şi sindicatele - n.red.) pentru celelalte domenii care au fost afectate şi care au nevoie de un sprijin, cum este cazul flexibilizării programului de lucru, în condiţiile în care activitatea lor revine gradual, revine pe măsură ce îşi revin celelalte domenii din economie, de care aceste entităţi sunt dependente.
Suntem receptivi la aceste semnale pe care ni le daţi, astfel încât, în prima parte a discuţiilor, dorim să discutăm despre care să fie cadrul în care să se poată interveni eficient în sprijinul entităţilor cu o activitate afectată de pandemie, care nu au închis, dar sunt afectaţi în sensul în care şi-au redus activitatea şi au redus, bineînţeles, şi încasările, în condiţiile în care comenzile, fluxurile, relaţiile lor de afaceri n-au mai putut să se desfăşoare la aceiaşi parametri.
Aici Germania a fructificat experienţa de criză în sensul în care a gândit o reglementare care reprezintă o sursă de inspiraţie şi pentru noi, în mod evident trebuie să o adaptăm realităţilor din România", le-a transmis Violeta Alexandru antreprenorilor prezenţi la dezbaterea organizată cu patronatele şi cu sindicatele pe tema flexibilizării programului de lucru.