Ce autostrăzi promite să construiască fiecare partid, dacă ajunge la putere după alegerile din 6 decembrie

• PNL promite 1.000 de km de autostradă
• PSD - șase autostrăzi, drumuri expres și centuri
• USR-PLUS promite 2% din PIB pentru Transporturi
• PMP are pe lista Autostrada Nordului
Ce autostrăzi promite să construiască fiecare partid, dacă ajunge la putere după alegerile din 6 decembrie

Astăzi, România are doar 857 de kilometri de autostradă și niciun drum expres finalizat. Iar dacă vrem dezvoltare, vom avea nevoie repede de mult mai multe drumuri de mare viteză.

În ultimele două decenii n-a fost partid care să nu promită că, odată ajuns la putere, va construi șosele de mare viteză.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Și cu toate astea, rețeaua noastră de autostrăzi e încă alcătuită mai mult din cioturi. Iar drumuri expres – care au benzi mai înguste, nu au benzi de urgență și pe care sensurile de mers s-ar putea inversa, la nevoie – nu avem încă.

În mai multe provincii istorice ale României – cum ar fi Moldova sau Oltenia – nu există încă nicio palmă de autostradă.

De ce ne trebuie șosele de mare viteză și ce pierdem în lipsa lor

Pe de o parte – obligați să circule îngrămădiți pe drumuri naționale neîncăpătoare – șoferii fac multe accidente grave.

În România, în 2019, nu mai puțin de 96 de români dintr-un milion au murit în accidente rutiere. Media, la nivelul UE, este de 51 de decese la milionul de locuitori.

Potrivit acestor cifre, e carnagiu pe șoselele din România.

La polul opus, în Suedia, spre exemplu, mor în accidente rutiere 22 de oameni dintr-un milion, adică de peste 4 ori mai puțini decât în România.

Iar statistica se referă strict la oamenii care mor în accidente, nu și la cei răniți grav și care rămân cu handicap.

Pe lângă că ne pune în pericol viața și sănătatea, lipsa șoselelor ne încetinește și dezvoltarea.

Firmele din zone fără autostrăzi – cum sunt Moldova sau Oltenia – se dezvoltă mai greu.

În plus, de regulă, marile companii aleg să investească bani în zone traversate de șosele de mare viteză.

Spre exemplu, Ford a condiționat începerea producției modelului Puma în fabrica de la Craiova de construcția unei astfel de șosele, care să-i permită să își livreze mai ușor producția. Se întâmpla în 2019.

Între timp, au început lucrările la Drumul Expres Craiova -Pitești. Acest drum are 121 km și e împărțit în 4 loturi. Toate loturile vor fi construite de societățile deținute de familia omului de afaceri Dorinel Umbrărescu.

Lucrările sunt în curs pe primele două loturi, dar mai e mult până să putem vorbi despre un drum expres funcțional în România.

Cu alte cuvinte, nevoia de autostrăzi și drumuri expres rămâne foarte ridicată în România.

De ce nu construim cât ar trebui

La nivel de declarație, n-a fost partid ajuns la putere care să nu promită să construiască autostrăzi și drumuri expres. Și totuși avem astăzi – potrivit aprecierilor Asociației Pro Infrastructura (API) – mai puțin de jumătate dintre autostrăzile care ne sunt necesare.

Cu alte cuvinte: ne-ar trebui 2.000 km, iar noi avem abia 857 km. De ce nu construim mai mult și mai repede?

La nivel de declarație, ne dorim să o facem. Nimeni nu se opune. Doar că nu avem capacitatea administrativă.

Documentațiile pentru construcția de șosele ale Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) sunt adesea imprecise. Iar asta înseamnă că fie nu atrag proiectanți și constructori serioși, fie sunt ușor de atacat la licitații. Iar asta înseamnă că procedurile de selectare a unor societăți care să proiecteze și să construiască drumurile se prelungesc ani la rând.

Apoi, de multe ori, constructorii – fie ei și unii serioși – exploatează problemele din documentații și din legislație și amână realizarea unor lucrări. Și de multe ori CNAIR nu reușește să își impună punctul de vedere.

Exproprierile necesare pentru unele construcții merg și ele încet. Relocarea stâlpilor de curent sau a conductelor de gaz ajung, destul de des, probleme pentru rezolvarea cărora e nevoie chiar și de ani întregi.

Dacă lucrurile vor continua sau nu să meargă în același fel depinde, în mare măsură, de măsurile pe care le vor lua parlamentarii care vor câștiga alegerile pe 6 decembrie și de viitorul Guvern.

Iată ce promite fiecare dintre partide că va face pentru infrastructura rutieră din România.

PNL: 1.000 km de autostradă și 370 de variante ocolitoare

PNL se află la guvernare din toamna lui 2019. A deblocat parte dintre proiectele înghețate în vremea PSD. Dar asta nu înseamnă că acum lucrurile ar merge așa cum trebuie, în România, în domeniul construcției de șosele de mare viteză.

Dacă fostul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, făcea circ pe șantiere, rupea contracte cu constructorii și susținea că se vor finaliza într-un an mai mulți kilometri de autostradă decât erau în lucru, Bode a ales o notă diferită de comunicare.

A dat mai multe informații certe decât Răzvan Cuc. Cu toate astea, a evitat cam mult timp să își asume finalizarea unui număr de kilometri de autostradă, în 2020. Or, în a doua parte a anului, se simțea nevoia unei asumări.

De fapt, nici acum nu știm foarte clar câți kilometri se vor inaugura. Urmează, la începutul lunii decembrie, deschiderea a 16 kilometri de autostrada de Centură a Bacăului.

Iată ce promite PNL să facă pentru rețeaua rutieră din România, în următorii ani, dacă va câștiga alegerile de pe 6 decembrie și va rămâne la putere:

  • construcția a peste 1.000 de km de autostradă cu bani din diverse fonduri europene care pot fi accesate până în 2027
  • finalizarea Autostrăzii A3 (București – Borș, din care sunt realizate doar porțiuni). În acest sens, PNL susține că va termina proiectarea și va lansa licitație pentru construcția porțiunii Comarnic-Brașov, prin munte. Guvernul încearcă de peste un deceniu să găsească un constructor pentru acest drum.
  • accelerarea lucrărilor pe toate cele 5 secțiuni ale Autostrăzii Sibiu – Pitești
  • realizarea A0 (Autostrada de Centură a Bucureștiului – n.red.)
  • realizarea drumului expres Craiova – Pitești, a drumului expres Galați – Brăila și a Podului peste Dunăre de la Brăila (de fapt, podul nu e foarte util fără o rețea de drumuri de mare viteză care să îl lege de rețeaua națională rutieră).
  • ordinea priorităților pentru alte autostrăzi este A8 (Târgu Mureș – Ungheni), A7 (din care fac parte kilometrii de autostradă construiți de Umbrărescu pe Centura Bacău) și A 13 Bacău-Brașov.
  • investiții diverse (pasaje, supralărgiri etc) pentru fluidizarea traficului pe DN 1.
  • 370 de variante ocolitoare în perioada 2021 – 2024 (printre care continuarea VO Bacău, VO Tecuci, VO Galați, dar și demararea de proiecte noi: VO Timișoara Vest, VO Sighișoara, VO Giurgiu, VO Vaslui etc. și alte proiecte cu autoritățile locale.
  • de asemenea, PNL promite digitalizare și măsuri de creștere a siguranței circulației.

Pentru mai multe detalii, puteți citi integral programul de guvernare al PNL:

PSD: Autostrăzi, drumuri expres, centuri ocolitoare …

Autostrăzi s-au construit și în timpul guvernărilor PSD, chiar dacă nu suficiente. Multe s-au inaugurat pe capete și cu mare întârziere. Kilometri întregi au rămas ”muzee în aer liber”, din cauza proastei planificări a Ministerului Transporturilor și CNAIR.

În plus, ultimii ani de guvernare PSD s-au remarcat prin populism și rezultate slabe. Spre exemplu, cu mare pompă, înaintea alegerilor europarlamentare din 2019, Liviu Dragnea (pe atunci președinte al social-democraților) a anunțat că a inaugurat șantierul drumului expres Craiova-Pitești. S-a demonstrat ulterior că inaugurase doar un drum tehnologic pe care constructorul urma să îl folosească pentru a ajunge în șantier.

De notorietate e și promisiunea PSD (și a ALDE) de a finaliza în 2019 nu mai puțin de 180 de kilometri de autostradă, în condițiile în care nici măcar nu existau contracte semnate pentru atât de multe drumuri.

Deși parte dintre membrii marcanți ai PSD din timpul lui Liviu Dragnea încă ocupă poziții de forță în partid, social-democrații încearcă să transmită că fac curățenie după era Dragnea.

În materie de infrastructură, potrivit programului extins de guvernare, promit să continue investițiile în:

  • Autostrada Sibiu-Pitești (care va avea 123 de kilometri din care, momentan, doar 13 sunt în lucru)
  • Autostrada A13, Sibiu-Brașov-Bacău
  • Autostrada A0 (inelul de Centură al Capitalei)
  • Autostrada Lugoj-Deva
  • Autostrada Sebeș -Turda (Loturile 1 și 2 sunt încă în lucru, iar 3 și 4 s-au inaugurat deja)
  • Autostrada Unirii, Târgu-Mureș-Ungheni

În plus, PSD susține că vrea să investească în lucrări la drumurile expres care leagă: Craiova de Pitești, Brăila de Focșani și Brăila de Tulcea, Baia Mare de Suceava și A3 de Aeroportul Henri Coandă.

În plus, PSD vrea să construiască centuri ocolitoare la: Iași, Mihăilești, Ștei, Aleșd și Bistrița.

Mai multe puteți afla citind programul de guvernare al PSD:

USR – PLUS:

Alianța USR-PLUS nu a guvernat încă. Are însă parlamentari implicați în susținerea dezvoltării infrastructurii.

În cazul în care va ajunge la guvernare în urma alegerilor de pe 6 decembrie, USR PLUS vrea:

  • prioritizarea realizării Autostrăzii Sibiu-Pitești, a A0 (inelul de centură la profil de autostradă al Capitalei) și realizarea Autostrăzii A8, a Unirii și A7 (din care fac parte km de autostradă de pe Centura Bacăului, aflată în construcție)
  • atragerea de finanțare europeană pentru continuarea de proiecte majore: Autostrada Ploiești- Brașov, Autostrada A6 București – Calafat (din care este deschis un singur sector, care leagă Centura Lugoj de A1), și finalizarea mai mulor drumuri expres, dintre care primul este Craiova-Pitești, aflat în lucru.
  • operaționalizarea unei noi societăți de stat – Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) – care să se ocupe doar de autostrăzi și drumuri expres. La nivelul CNAIR, capacitatea de decizie ar urma să fie descentralizată, iar compania ar urma să se ocupe de drumurile naționale.
  • echivalentul a 2% din PIB pentru Transporturi (cu finanțări europene)
  • atragerea de profesioniști români din străinătate în sistemul de management al investițiilor și în monitorizarea proiectelor.
  • import de cunoștințe din UE pentru eficientizarea implementării proiectelor.
  • întocmirea de documentații mai bune și schimbarea legislației, astfel încât procedurile de selecție a proiectanților și constructorilor pentru șosele să fie mai rapidă.

PMP: Prioritară Moldova, dar și drumul expres Craiova-Pitești

Dacă va ajunge să guverneze, PMP vrea să investească prioritar în mai multe șosele de mare viteză (dintre care 2 ar ajunge în Moldova):

  • autostrada A8, a Unirii, care va lega Târgu Mureș de Ungheni (de la granița României cu Republica Moldova)
  • autostrada Nordului, care va ajunge de la Vama Petea (cu Ungaria, în nord vest) până la Suceava
  • autostrada Ploiești – Brașov
  • autostrada Sibiu-Pitești
  • autostrada Estului (Ploiești-Buzău-Galați)
  • drumul expres Craiova-Pitești

Pentru mai multe detalii, puteți consulta programul de guvernare al PMP:

Pro România: Autostradă de la Arad la Constanța

În ciuda solicitării SpotMedia.ro, până la momentul publicării acestui articol, Pro România nu ne-a comunicat varianta extinsă a programului de guvernare.

Așa că nu putem face referire decât la angajamentele pe care Pro România le menționează pe propriul site, pentru situația în care ar ajunge la guvernare.

Potrivit sursei citate, obiectivul Pro România este: ”finalizarea Coridorului IV pan-european Constanţa – Nădlac (din Arad -n.red.) și dezvoltarea unei rețele rutiere în zone ale țării prin care nu trec rutele pan-europene”.

Rămâne să vedem dacă partidele care vor câștiga alegerile pe 6 decembrie și vor ajunge la putere își vor respecta, măcar în mică parte, promisiunile din programele de guvernare.

Citește și:

Ce promit partidele pe zona de curent, gaze şi energie verde. Analiza programelor de guvernare


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, 👇 dă-ne un like. 💖