Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a decis majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50 la sută pe an, de la 1,25%, începând cu data de 6 octombrie.
Decizia din ședința de marți este luată pentru a ține sub control inflația galopantă, care a ajuns la peste 5% și care ar putea depăși ținta BNR, până la finalul anului.
Este prima majorare a dobânzii de intervenție, din ultimii trei ani și jumătate. Din mai 2018 și până acum, dobânda de intervenție (sau de referință) a BNR a scăzut permanent, de la 2,5%, până la 1,25%, nivel atins în ianuarie 2021.
În august, BNR a majorat estimarea pentru inflația de la finalul anului - de la 4,1% la 5,6%.
Însă rata anuală a inflației a urcat în iulie la 4,95%, iar în august la 5,25%, considerabil deasupra limitei superioare a intervalului țintei și ușor peste nivelul prognozat, arată analiza BNR.
De altfel, în ultimele săptămâni, și indicele ROBOR a crescut constant, iar luni a fost cotat la 1,81%, o valoare nemaiatinsă de la începutul anului 2021.
Iată ce a hotărât azi Consiliul de administraţie al BNR:
- majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50 la sută pe an;
- majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 0,75, și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2% pe an, de la 1,75;
- Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Scumpirile care au umflat inflaţia
Creșterea inflaţiei a fost determinată și în acest interval mai cu seamă de majorarea considerabilă a prețurilor gazelor naturale și energiei electrice în luna iulie, arată analiza BNR.
Într-o mai mică măsură a contat şi continua scumpire a combustibililor, preponderent pe seama categoriei non-benzină și motorină.
Evoluția inflaţiei reflectă, în principal, efecte ale creșterii cotațiilor unor mărfuri, inclusiv agroalimentare, și a costurilor cu energia și transportul, precum și influențele cererii sporite de bunuri și servicii, suprapuse celor venite din constrângeri pe partea ofertei, alături de ajustările în sens ascendent ale anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt.
Creştere economică pe consum
Activitatea economică a continuat să crească în trimestrul doi, într-un ritm trimestrial relativ încetinit - de 1,8%, față de 2,5 la sută în trimestrul I -, dar ceva mai alert decât s-a anticipat, depășind moderat nivelul său pre-pandemie.
Evoluția face probabilă mărirea excedentului de cerere agregată în acest interval în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu.
Totodată, pe fondul efectului de bază asociat contracției severe suferite de economie în perioada similară a anului trecut, dinamica ei anuală s-a majorat în trimestrul II la 13%, de la -0,2 la sută în trimestrul I.
Creșterea PIB a fost susținută mai ales de consumul privat, care s-a mărit totuși sub așteptări în termeni anuali, și a fost secondat îndeaproape, ca aport, de variația stocurilor.
O contribuție pozitivă, deși mult mai modestă, a fost adusă de formarea brută de capital fix, în contextul redinamizării puternice a construcțiilor noi, în principal pe seama segmentului rezidențial, care a devansat, ca impact, scăderea considerabilă a variației investițiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport).
Evoluțiile recente ale indicatorilor sugerează o ușoară accelerare a creșterii trimestriale a economiei în trimestrul III, dar exclusiv pe seama performanțelor mult mai bune ale agriculturii, implicând, în contextul efectului de bază asociat redresării solide din perioada similară a anului trecut, o scădere modestă a dinamicii anuale a PIB.
Relevantă este menținerea, în iulie, la un nivel ridicat, dar considerabil diminuat față de trimestrul II, a dinamicii anuale a comerțului cu amănuntul, a celui auto-moto și a serviciilor prestate populației.
Producția industrială și comenzile noi în industria prelucrătoare și-au încetinit însă puternic creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut, iar activitatea din construcții a suferit un mic declin în termeni anuali.
La rândul lor, exporturile de bunuri și servicii și-au redus consistent variația anuală în iulie și mult mai pronunțat decât importurile, cu consecința accelerării puternice a creșterii în termeni anuali a deficitului comercial.
Pe acest fond, deficitul de cont curent a continuat să se majoreze, depășind pe ansamblul primelor șapte luni ale anului cu peste 70 la sută nivelul înregistrat în perioada similară a anului anterior.
Valul 4 şi rata scăzută de vaccinare apar în analiza BNR
Valul 4 al pandemiei și măsurile restrictive asociate generează incertitudini și riscuri crescute la adresa previziunilor, cel puțin în perspectivă apropiată, în condițiile înrăutățirii alerte a situației sanitare și ale nivelului foarte scăzut al vaccinării pe plan intern, cu potențial impact negativ inclusiv asupra evoluțiilor de pe piața muncii, aflate până de curând într-o ameliorare evidentă.
Incertitudini și riscuri semnificative decurg, însă, și din conduita viitoarea a politicii fiscale, date fiind, îndeosebi, coordonatele recentei rectificări bugetare și eventuala prelungire a instabilității mediului politic intern, de natură să pericliteze consolidarea bugetară – proces vital pentru stabilitatea macroeconomică.
O sursă de incertitudini și riscuri rămâne absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, importantă din această perspectivă fiind finalizarea aprobării PNRR, precum și a procedurilor de natură juridică și tehnică ce condiționează începerea atragerii sumelor alocate.
Riscuri semnificative continuă, de asemenea, să vină din evoluția cotațiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice și agroalimentare, precum și din blocaje în lanțurile de producție și aprovizionare, de natură să accelereze inflația pe plan mondial.
Deciziile CA al BNR vizează readucerea și menținerea ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe orizontul mai îndepărtat de timp, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile, în contextul procesului de consolidare fiscală și în condiții de protejare a stabilității financiare.
Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc pe 9 noiembrie 2021.
