Institutul Național de Statistică a anunțat zilele trecute că economia României a crescut cu 13,6% în trimestrul II din 2021 față de aceeași perioadă a anului trecut.
Imediat după ce INS a publicat datele, premierul Florin Cîțu a susținut o scurtă declarație de presă în care a lăudat această performanță care, spune el, ”atestă că mi-am făcut foarte bine treaba si ca ministru de Finanțe, și ca premier al României”.
Însă cât de mare este această creștere economică în realitate și cât de mult ar trebui să ne bucure? Analiștii economici chestionați de SpotMedia.ro spun că ar fi bine să nu ne îmbătăm cu apă rece.
Iar asta pentru că saltul de acum vine pe fondul unei scăderi mari produse anul trecut, în pandemie. Deci, practic, am recuperat ce am pierdut în 2020 și am pus încă puțin peste.
Mai mult, spun analiștii, această creștere economică vine cu dezechilibre majore, care trebuie să ne îngrijoreze.
Pe net este o creștere de 1,8%. Să nu ne lăsăm îmbătați cu apă rece
Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal, a declarat pentru SpotMedia.ro că trebuie să fim mulțumiți de creșterea economică, dar să nu ne lăsăm îmbătați cu apă rece.
Potrivit acestuia, este normal să ai o creștere mare atunci când pornești de la o bază mică.
”Trebuie să fim mulțumiți, însă trebuie să avem imaginea de ansamblu și să nu ne lăsăm îmbătați cu apă rece. Această creștere vine după o contracție puternică a economiei de anul trecut, mai ales în trimestrul 2.
E normal să ai o creștere mare atunci când pornești de la o bază mică, dar dacă privim în ansamblu 2021, unde noi la Raiffeisen Bank estimăm o creștere de 7,5%, față de anul trecut când am avut 3,9%, creșterea poate părea spectaculoasă.
Dar trebuie să fim raționali și să înțelegem că vine după o contracție de anul trecut. Și mai degrabă o imagine mai corectă a celor doi ani ar fi o medie, iar lucrurile nu mai par atât de spectaculoase”, ne-a declarat Ionuț Dumitru.
La rândul său, Adrian Codirlașu, vicepreședinte al CFA România, spune că, practic, pe net, creșterea economică este undeva la 1,8%. Iar asta pentru că restul este ceea ce s-a recuperat din pierderea suferită anul trecut.
”Este un efect de bază, pentru că în trimestrul II din 2020 economia a scăzut cu 10%. După care a recuperat 13%. Deci pe net este o creștere undeva de 1,8%.
Asta înseamnă nu numai că am recuperat toată scăderea cauzată de pandemie, dar am pus și ceva peste. Acum suntem, ca și PIB, puțin peste nivelul economiei de dinainte de pandemie.
Este ceva normal această creștere, având în vedere scăderea de 10% anterioară. Însă este bine că economia a recuperat rapid pierderea”, a spus Adrian Codirlașu pentru SpotMedia.ro.
De aceeași părere este și analistul economic Aurelian Dochia. El ne-a precizat că este o creștere economică foarte bună, dar nu este ceva excepțional.
Mai mult, spune Aurelian Dochia, pe termen lung s-ar putea ca această revenire să nu fie atât de solidă, în condițiile în care pandemia tot are valuri surprinzătoare și produce efecte.
”Este o creștere foarte bună, dar față de nivelul de anul trecut nu este ceva excepțional. Multe țări din lume și din Europa au avut o traiectorie similară. De fapt, în trimestrul II, unde noi am avut această cifră mare de creștere, au fost țări în Europa care au avut aproape 20%. Deci nu e ceva neobișnuit.
În trimestrul 2 din 2020 a fost pandemie, toată lumea era închisă în casă, iar față de acel moment lucrurile au revenit la normal. Dar este bine că s-a produs acest lucru și am reușit foarte repede să recuperăm ce s-a pierdut din 2020.
A fost o recuperare mult mai rapidă decât se discuta. Evident, pe termen lung s-ar putea ca această revenire să nu fie atât de solidă, pandemia tot are valuri surprinzătoare și produce efecte”, a explicat analistul economic pentru SpotMedia.ro.
Creșterea economică vine cu dezechilibre foarte mari
Deși guvernanții laudă și se bucură de această creștere economică, analiștii economici avertizează că ea vine cu dezechilbre foarte mari: cresc deficitul de cont curent, deficitul bugetar, inflația, datoria publică. Să le luam, așadar, pe rând:
Deficitul de cont curent
În primul rând, spune Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal, ar trebui să ne preocupe deficitul de cont curent, care are o creștere foarte mare.
”Cifrele sunt foarte clare. Și investițiile au crescut, ceea ce nu este deloc rău, dar motorul rămâne consumul. Deci nu putem spune că motorul creșterii economice sunt doar investițiile.
Avem consumul, care este peste 70% din PIB și crește foarte repede. Este normal să se întâmple așa, mai ales după o perioadă de restricții în 2020, dar în același timp această creștere foarte rapidă a consumului vine și cu niște dezechilibre foarte mari, pentru că alimentează importurile.
Dacă ne uităm, deficitul balanței comerciale crește foarte repede, deficitul de cont curent probabil că se va situa anul acesta la circa 6.5% din PIB, estimăm noi. Suferim de ceea ce noi numim ”deficite gemene”, adică un deficit bugetar mare, care coexistă cu un deficit de cont curent mare.
Deci suntem singura țară din regiune și printre puținele din Europa care au deficite de cont curent mari. Eu cred că o creștere economică mare însoțită de astfel de dezechilibre nu e tocmai sănătoasă.
Nu putem să trăim cu aceste deficite de cont curent atât de mari. Și polonezii, ungurii, cehii, bulgarii au surplusuri comerciale, noi avem deficite”, avertizează Ionuț Dumitru.
Deficitul comercial
România are, în momentul de față, deficite comerciale mari pe zona agroalimentară, industria chimică și în zona produselor energetice. Importăm foarte mult, deși avem un potențial uriaș, atrage atenția Ionuţ Dumitru.
”Avem deficite foarte mari în zona agroalimentară, în special cu Polonia și Ungaria, de 2,5 miliarde de euro, în fiecare an. Avem deficite foarte mari pe zona agroalimentară, deși avem un potențial enorm în agricultură.
Avem deficite foarte mari în industria chimică, nu mai producem aproape nimic, îngrășăminte chimice, medicamente, importăm foarte mult.
Și mai avem deficite externe mari în zona produselor energetice. Importăm multe produse energetice, în special petrol, și deși vorbim de ani de zile că avem resurse energetice mari neexploatate nu facem nimic să rezolvăm această problemă”, subliniază Ionuț Dumitru.
Inflația
Creșterea inflației reprezintă o altă probleme ce ar trebui să îi îngrijoreze pe guvernanți.
”Inflația este cumva un simptom al supraîncălzirii economice. Noi avem o inflație de 5%, estimarea BNR este că la finalul anului va fi de 5,6%, trebuie să recunoaștem că este mare. Tocmai de aceea, avem motive de îngrijorare”, spune economistul-şef al Raiffeisen Bank.
Și Adrian Codirlașu, vicepreședinte al CFA România, consideră că inflația mare este îngrijorătoare și spune că BNR ar trebui să majoreze rata de dobândă.
”Inflația trebuie să ne îngrijoreze, dar are și o componentă temporară, probabil se va mai reduce, dar nu sub nivelul de dinainte de pandemie. Deci va trebui ca BNR să majoreze rata de dobândă pentru a lupta cu inflația. Dar asta se va întâmpla peste tot în lume, pentru că peste tot este inflația mare”, a declarat Adrian Codirlașu pentru SpotMedia.ro.
Deficit bugetar
O altă problemă este deficitul bugetar, care trebuie redus, mai ales că ne aflăm în procedură de deficit excesiv cu UE, spune Adrian Codirlașu.
”Avem deficitul bugetar care trebuie redus, pentru că suntem în procedură de deficit excesiv cu UE. Termenul este 2024. Dacă economia continuă să crească, este loc de făcut reforme pentru a-l reduce”, ne-a explicat vicepreședintele CFA România.
La rândul său, Aurelian Dochia afirmă că rectificarea bugetară crește nejustificat deficitul.
”Nu e suficient să ne bucurăm că avem o creștere economică mare, trebuie să fim atenți cum gestionăm lucrurile în continuare. Și cel mai rău mi se pare că deficitul bugetar este mare. Chiar la această rectificare deficitul este crescut cu 3 miliarde de lei și nu mi se pare o decizie justificată”, avertizează analistul economic.
Și președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a atras recent atenția că nu este cazul să lăsăm să ne amețească aceste cifre și a explicat de ce vestea creșterii economice-record nu este atât de bună precum pare.