Guvernul norvegian a dezvăluit vineri un pachet de măsuri care include achiziţionarea în exclusivitate de automobile electrice pentru serviciile publice şi triplarea taxei de carbon, pentru a-şi atinge obiectivele de mediu.
Cel mai mare producător de hidrocarburi din Europa Occidentală, Norvegia şi-a propus să îşi reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 50%-55% până în 2030, în cooperare cu Uniunea Europeană, cu care este strâns asociată, fără a fi însă o ţară membră, transmite AFP.
Până în 2050, emisiile de gaze cu efect de seră ar urma să fie reduse cu 90%-95%.
"Schimbările climatice provocate au consecinţe grave pentru oameni, animale şi natură în întreaga lume. Norvegia vrea să îşi aducă aportul pentru a combate aceste modificări climatice", a declarat premierul norvegian Erna Solberg.
Printre măsurile prezentate, Guvernul de la Oslo propune să impună, începând din 2022, un criteriu de "emisii zero" pentru achiziţiile publice de autoturisme şi camionete. La fel pentru procedurile de licitaţie pentru legăturile de feribot, începând din 2023, şi pentru autobuzele urbane, începând din 2025.
De asemenea, autorităţile de la Oslo vor să promoveze utilizarea de biocarburanţi şi să tripleze taxa de carbon până în 2030, pentru a o majora de la 590 de coroane (57 de euro) în prezent la 2.000 de coroane în 2030.
Norvegienii folosesc automobile electrice
O astfel de majorare ar trebui să contribuie la încurajarea captării şi stocării de CO2, o tehnologie în care Norvegia a făcut investiţii importante, în special pentru stocarea dioxidului de carbon.
Automobilele electrice au reprezentat peste jumătate (54,3%) dintre autoturismele înmatriculate anul trecut în Norvegia. De asemenea, Norvegia este un pionier în domeniul transportului "cu emisii zero", un sector care este alimentat aproape în totalitate cu energie electrică verde produsă în hidrocentrale.
Cu toate acestea, Guvernul norvegian este deseori acuzat de ipocrizie, deoarece continuă să atribuie licenţe de explorare petrolieră, în special în Marea Barents.
În luna decembrie a anului trecut, Curtea Supremă din Norvegia a respins o solicitare formulată de Greenpeace şi un alt ONG de mediu, care au solicitat anularea licenţelor de explorare petrolieră în zona Arctică, pe motiv că sunt anticonstituţionale în contrare cu angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris.
