Printr-o decizie fără precedent, administratorii platformei sociale Twitter, după violențele din Washington, au luat decizia să închidă pentru o perioadă de 12 ore contul președintelui Donald Trump.
- Incitările la violență de pe contul său de Twitter au pus în pericol democrația din SUA.
- Mark Zuckerberg anunță că l-a blocat pe Donald Trump și susține că Facebook e de partea liderilor politici responsabili.
- Fără contul de Twitter, Trump n-ar fi reușit să devină atât de toxic pentru democrație.
- Atacul asupra Capitoliului a fost promovat și pregătit pe rețelele sociale.
- Trump a fost multă vreme un utilizator privilegiat al Twitter, căruia nu i se aplicau regulile de integritate civică ale rețelei.
“Ca urmare a violențelor fără precedent aflate în curs de desfășurare în Washington, D.C., am solicitat înlăturarea a trei postări de pe contul @realDonaldTrump, publicate mai devreme, din cauza unor încălcări repetate și grave ale politicii noastre de integritate civică.
Asta înseamnă că acest cont @realDonaldTrump va fi blocat timp de 12 ore după ștergerea acestor postări. Dacă tweet-urile nu sunt șterse, contul va rămâne blocat.
Încălcările viitoare ale regulilor Twitter, inclusiv politicile noastre privind integritatea civică sau amenințările violente, vor duce la suspendarea permanentă a contului @realDonaldTrump”, se arată într-o înșiruire de trei postări realizate de administratorii platformei sociale.
Pe lângă faptul că o lume întreagă a urmărit înmărmurită atacul suporterilor lui Trump asupra instituțiilor democratice ale Americii, odată cu atacul s-a declanșat și o mare criză în ce privește comunicarea pe rețelele sociale.
Faptele care contrazic minciunile lui Donald Trump promovate pe Twitter
Influența politică a lui Donald Trump depinde în proporție covârșitoare de legătura pe care a stabilit-o cu susținătorii săi prin intermediul contului său de Twitter. El are 88,7 milioane de urmăritori, iar o postare de a sa declanșează în medie peste 500.000 de reacții și peste 200.000 de redistribuiri.
În ultimele două luni, de aici și-a dus Donald Trump atacul asupra “inamicilor” săi, fie ei democrați sau republicani, membrii ai guvernului sau lideri ai autorităților locale.
Scopul acestei ofensive unice în istoria modernă a fost acela de a întoarce rezultatele alegerilor și de a rămâne președintele SUA, deși a fost învins de Joe Biden, reprezentantul Partidului Democrat.
Peste 50 de acțiuni în instanță care clamau fraude electorale au fost respinse sau pierdute de către avocații președintelui în fața judecătorilor, mulți numiți în funcție chiar de Donald Trump, care au constatat că procesul electoral s-a desfășurat corect sau că probele prezentate nu sunt concludente pentru a anula rezultatul alegerilor într-o circumscripție sau alta.
Două acțiuni deschise la Curtea Supremă de Justiție, una care cerea anularea validării rezultatelor din Georgia, iar alta care cerea anularea validării rezultatelor din Pennsylvania, au fost respinse de judecătorii acestei curți în care 6 membri din cei 9 au vederi conservatoare, iar trei dintre ei au fost aleși de Donald Trump și validați în mandatul său.
În trei state cheie voturile de la alegerile prezidențiale au fost renumărate, conform legislației locale sau deciziei unui judecător, e vorba de Georgia, Michigan și Wisconsin. În toate, și la renumărare, Donald Trump a pierdut.
Epidemia de violență de pe rețelele sociale
Dar nici asta n-a contat, Donald Trump a continuat să mitralieze de pe Twitter acuzații de fraudă, să promoveze teorii conspiraționiste, să instige și să-și atace oponenții, făcând presiuni asupra oficialilor din propriul partid să fure voturi, să falsifice documente sau să nu recunoască rezultatul alegerilor validate de electori în statele federale.
Insurecția a fost pregătită tot pe rețelele sociale. În data de 4 noiembrie, pe Facebook se formează grupul “Stop the Steal” (Opriți furtul), care are ca obiectiv să susțină și să promoveze acuzațiile nefondate ale lui Donald Trump legate de presupuse fraude electorale.
Grupul capătă proporții, iar administratorii rețelei decid să-l închidă.
Avea deja 320.000 de membri. Alte grupuri s-au format, iar multe dintre acestea au migrat pe alte rețele, de exemplu mai noua Parler, iar furia lor a fost alimentată de postările lui Donald Trump de pe Twitter.
În data de 19 decembrie, președintele american postează următorul mesaj pe contul său: “Mare protest în D.C. (n.r. Washington DC) în data de 6 ianuarie. Vino! Fii sălbatic! (Be there! Be Wild!)”. Acest mesaj, oricum l-ai analiza, este o chemare la acțiune și o instigare la violență.
Nu a fost marcat de Twitter în niciun fel și a fost citit de zeci de milioane de persoane. În grupurile de pe Facebook și de pe alte platforme, această chemare la luptă s-a diseminat și a generat zeci de mii de alte mesaje care instigau la violență fără a fi interzise sau blocate de administratorii rețelelor sociale.
Zuckerberg: Tranziția pașnică a puterii este esențială pentru democrație!
“Libertatea de exprimare nu este libertatea de a incita la violență. Discursul care incită la violență nu este protejat de lege”, a declarat Jonathan Greenblatt, președintele Ligii Anti-Defăimare, citat de New York Times.
Iar Donald Trump a avut patru ani în care a făcut în mod repetat acest lucru, producând suferință, revolte, conflicte, răniri și decese.
După raidul extremist și mortal al unei părți a suporterilor lui Trump, rețelele sociale se vor schimba radical.
Reacția lor rapidă de izolare a președintelui în funcție e un prim semn. Există o presiune imensă din partea opiniei publice pentru a opri confruntarea și violențele de limbaj de pe platformele sociale care au migrat din online în offline.
“Tranziția pașnică a puterii este esențială pentru funcționarea democrației noastre și avem nevoie ca liderii noștri politici să ne conducă prin exemplul propriu și să pună națiunea pe primul plan”, a scris Mark Zuckerberg, șeful Facebook, într-un memo trimis ieri angajaților.
În ce fel se va schimba universul comunicării online rămâne de văzut, dar cei care își fac un cont pe un site sau pe o platformă socială își dau acordul să respecte regulile trecute în acel acord.
Asta nu înseamnă nici cenzură, nici limitarea dreptului la exprimare. Fiecare e liber să participe sau nu la conversație, dar e obligatoriu ca aceasta să se desfășoare în mod civilizat, respectându-i pe toți ceilalți.
A fost tulburător pentru oricine e de bună credință să constate că administratorii Twitter aveau un set de reguli pentru utilizatorii obișnuiți, iar Donald Trump era tratat cu blândețe, deși încălca în mod repetat regulile platformei.
Și asta doar pentru că era președintele SUA. Tocmai asta e esența democrației, că nimeni nu e mai presus de regulile stabilite de comun acord.
