În Piața Rabin din Tel Aviv, oamenii stau la coadă pentru a se vaccina împotriva coronavirusului care i-a forțat de două ori să intre în carantină generală.
Cum reușește Israelul ce nu reușește niciun stat european: să vaccineze pe bandă rulantă și să își convingă cetățenii – indiferent dacă sunt din comunități cosmopolite și deschise sau din cele ultraortodoxe sau arabe – că serul antiCOVID-19 este cea mai bună șansă?
Câteva date: Israelul are o rată de administrare de 11,55 doze de vaccin la 100 de persoane, urmat fiind de Bahrain cu 3,49 și de Marea Britanie cu 1,47, potrivit statisticilor unui site afiliat Universității Oxford, citate de BBC, care face o analiză amplă a situației vaccinărilor în lume.
Prin comparație, Franța a vaccinat în total doar 138 de persoane până la 30 decembrie.
În primul rând, Israelul a cumpărat din timp doze de vaccin, plătind pentru ele chiar mai mult, spune jurnalistul și scriitorul Nadav Eyal, într-un dialog cu SpotMedia.ro. Dar nu ar fi reușit vaccinarea rapidă, fără ca rețeua de sănătate să fie complet informatizată și fără să își fi asigurat colaborarea liderilor comunităților unde fake news-urile ar fi putut crea vulnerabilități: comunitatea ultraortodoxă și cea arabă.
O poveste pe care premierul Benjamin Netanyahu o prezintă ca reușită personală și care, se pare, îl va reconfirma politic la alegerile din martie.
Nadav Eyal este unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști din Israel, câștigător al premiului Sokolov (echivalentul premiului Pulitzer în Israel).
Este corespondent de știri internaționale al postului israelian de televiziune Reshet 13 și jurnalist de opinie pentru Yediot Aharont, cel mai difuzat ziar din Israel.
În 2016, cu cîteva luni înainte de alegerile prezidențiale din Statele Unite, Eyal a difuzat Trumpland, o serie de documentare în care prezenta în detaliu nemulțumirile poporului american.
Editura Polirom i-a tradus recent în limba română volumul Revolta. În tranșeele luptei împotriva globalizării.
Israelul a transformat vaccinarea antiCovid 19 într-o poveste de succes. Cum a făcut asta? Ce diferențiază Israelul de alte state? Care sunt atuurile?
Faptul că a avut vaccinurile și infrastructura care să-i permită să le administreze foarte rapid. Și mai e și un al treilea element, foarte important, faptul că a avut politicile care să le permită oamenilor să aibă acces la vaccin.
Câteva cuvinte despre fiecare. Primul element, cum a obținut vaccinul. Din clipa în care Israelul a înțeles că vaccinul Pfizer este potrivit, a început imediat demersurile de a-l cumpăra, chiar plătind mai mult decât alte țări.
Apoi, Israelul are un sistem de sănătate foarte bine pus la punct, informatizat complet, în care, cu un simplu click, poți avea, ca și furnizor de servicii medicale, istoricul medical complet al oricărei persoane. Adică poți vedea cine a fost deja infectat, cum și unde s-a întâmplat sau unde urmează să fie vaccinat. Datele sunt permanent actualizate și le primim în orice moment.
Sunt două probleme cu care se confruntă statele în această chestiune a vaccinării: resursele limitate de vaccin, pe de o parte, și apoi scepticismul – alimentat prin fake news-uri – față de vaccin. Le luăm pe rând. Cum a procedat Israelul pentru a asigura suficiente doze?
A convins Pfizer că Israelul, dincolo de prețul pe care era dispus să-l plătească, are și infrastructura necesară.
Deși există mai mulți furnizori de servicii medicale, teoretic concurenți, ei acoperă tot teritoriul, iar accesul cetățenilor e practic gratis. Cetățeanul plătește taxe, similar cu ceea ce există în multe țări europene.
În ceea ce privește administrarea vaccinurilor, Israelul are posibilități foarte extinse, rețeaua sa de clinici și de furnizori de servicii medicale.
E foarte ușor să iei legătura cu medicul tău de familie, îți face programare pentru aceeași zi și te duci direct la el. La fel cu medicii specialiști, nu trebuie să treci mai întâi prin mâinile unei asistente. Fără niciun fel de hârtii de semnat, folosești doar un card magnetic.
Sau poți să intri pe un program de chat să vorbești cu doctorul, se întâmplă în mod regulat. Iar în clinici, care spuneam că acoperă tot teritoriul, lucrează mulți oameni, pe salarii foarte bune, mai bune decât în multe alte țări. Există așadar mulți doctori și este destul personal pentru a face injecțiile populației.
Revenind la politica de vaccinare. Nu s-a mers pe protocoale de genul: mai întâi facem liste cu cei mai expuși, precum de peste 85 de ani, și abia apoi ceilalți. A fost foarte simplu: s-a anunțat că oricine are peste 60 de ani va primi imediat vaccin. Nu trebuie neapărat să fii în localitatea de domiciliu, la clinica ta, poți merge oriunde se aplică asigurarea ta.
Adică s-au putut vaccina rapid oamenii, și asta a fost foarte important în ecuația eficienței. Și apoi s-a trecut la cei peste 55 și se va merge tot așa.
Există și în Israel comunități religioase. Cum arată vaccinarea în aceste comunități?
Avem și la noi fenomene de dezinformare, fake news, ca peste tot, poate la o scară mai mică decât în altă parte. Liderii acestor comunități, însă, după ce s-au consultat cu medicii, au decis că oamenii trebuie să se vaccineze.
Comunitățile ultraortodoxe au fost printre cele mai lovite de Covid-19, așa că au avut motive bune să iasă și să le spună oamenilor să se vaccineze. Așadar, nu am văzut prea multă rezistență aici.
Eu însă aș aștepta până la final, pentru că dacă se va dovedi că 10-15 la sută din populație a refuzat vaccinul, atunci vom ști că avem o problemă. Până una alta, se pare că toată lumea vrea să se vaccineze.
Cum se contracarează fake news-urile privind vaccinul? Pentru că fake news-ul în sine e o narațiune pe care oamenii o cred din diverse motive, în general emoționale, legate de frici. Ce poveste alternativă spun autoritățile?
Nu sunt expert în fake news, dar vă pot spune așa: eu nu le spun oamenilor direct că trebuie să se vaccineze, eu sunt de meserie jurnalist, nu e treaba mea. Eu doar le prezint faptele.
E foarte important să nu intri în dispută directă cu cei care răspândesc fake news-urile, ci să încerci să limitezi răspândirea lor, să le etichetezi pentru alții. Dacă iei un post de pe rețele sociale și îl prezinți ca fake news, faci un bine mai mare, pentru că alți oameni vor vedea și vor ști să-l trateze ca atare.
Vor fi mulți care vor crede oricum lucrurile acelea, iar ce încercăm noi, jurnaliștii, este să ne limităm la argumente, fără a intra în detaliile poveștii de fake news.
Spre exemplu, a circulat pe rețele sociale povestea unui doctor care spune că vaccinul va duce la boli autoimune. Noi nu am discutat cazul ca atare, nu l-am căutat pe acel doctor, dar am intervievat mulți alți specialiști care au spus că nu există nicio legătură dovedită între bolile autoimune și acest vaccin. Și asta cred că a convins multă lume.
Există probleme în privința vaccinării populației arabe?
Este o problemă acolo și anume există multe fake-news-uri care circulă în rândul populației arabe, mult mai multe decât în comunitățile evreiești. Minoritățile au fost dintotdeauna mai inclinate să devină victimele fake news-urile și să nu aibă încredere în autorități, cum probabil se întâmplă și în România.
La noi e o problemă mare asta, așa că membrii Parlamentului de origine arabă, precum și liderii comunității musulmane, au ieșit si transmit numeroase mesaje despre necesitatea vaccinării. Sperăm că va ajuta.
În Israel vor fi alegeri în martie. Dacă acum câteva luni am fi putut spune ca poziția premierului Netanyahu e vulnerabilă politic, cum arată lucrurile acum, după acest succes al vaccinării?
Poziția lui Netanyahu părea vulnerabilă la început, dar el a reușit să-și facă praf oponenții politici, dincolo de toată povestea cu Covid-19 și cu vaccinarea.
Este vorba de Beni Gantz, vicepremier în guvernul lui Netanyahu, al cărui partid e acum la pământ, după ce a fost aliat la guvernare. Iar acum mergem în niște alegeri, unde Netanyahu practic nu are oponent.
Dincolo de alta, faptul că Israelul a reușit să cumpere atâtea doze și că face atât de multe vaccinuri este prezentat, de către susținătorii politici, drept meritul său, mai curând decât meritul sistemul israelian de sănătate. Așa că acesta va fi un atu important în alegeri.
Problema este că noi acum suntem în mijlocul unei creșteri masive a cazurilor și se va vedea dacă o creștere exponențială a îmbolnăvirilor nu va depăși cumva creșterea liniară a numărului de vaccinați. Asta e marea întrebare și vom vedea dacă până în marte ne va mai putea prezenta realizările sale. Până una alta, însă, nu pare deloc vulnerabil, poziția sa pare a se întări.
Deși in interiorul țării criza pandemica există, iată ca în exterior Israelul livrează povestea de succes. Contează asta pentru alegători? În fond, e un sentiment de mândrie națională de speculat aici.
Legat de afirmația că Israelul este o poveste de succes, eu cred că e important cum se va termina totul. Și acum nu avem nicio idee cum va fi.
Au mai fost țări care păreau povești de succes în pandemia asta. Marea întrebare este cum se va sfârși totul și acum nu putem ști răspunsul. Într-adevăr, felul în care merg lucrurile acum arată foarte bine pentru Israel și arată bine și în perspectivă electorală.
Iar Netanyahu profită din plin, sunt pline ecranele televizoarelor de reclame electorale: ia uite cum ne laudă prin Danemarca și prin alte locuri. Cu siguranță, viața lui politică este mult mai bună din cauza asta.