Copreşedinte USR PLUS, Dan Barna, consideră a fi „un lucru trist” faptul că doar trei români din zece s-au prezentat la urne la alegerile parlamentare, precizând că prezenţa foarte mică la vot duce la „rezultate ciudate”.
„Vestea mai puţin bună este participarea, istoric, fără precedent, redusă, numărul foarte mic de români care au decis să iasă la vot şi acesta este, din punctul meu de vedere, un lucru negativ al acestor alegeri, faptul că, pe de o parte, clasa politică nu a reuşit să dea mesaje suficient de puternice pentru a se înţelege acest lucru.
Alianţa USR PLUS a câştigat alegerile parlamentare în judeţul Timiş
Dar mai este un element. Dacă ne uităm în Statele Unite - la fel de în pandemie şi la fel de într-o situaţie cu adevărat dramatică, cu un sfert de milion de morţi - totuşi a fost cea mai mare prezenţă la vot din istoria lor, ceea ce ridică, cumva, un semn de întrebare despre cât de mult ne pasă nouă, ca societate, despre direcţia pe care o are ţara noastră, pentru că faptul că doar trei români din zece au decis să iasă şi să spună cum vor să arate România este un lucru trist.
Şi absenteismul nu este un răspuns pentru această problemă, pentru că niciodată absenteismul nu dă soluţii. Este un gust amar legat de participarea redusă", a declarat Barna, pentru Digi24.
Prezență dezastruoasă la vot: De departe cea mai slabă prezență la parlamentare înregistrată după 1990 în România
Liderul USR PLUS a respins ipoteza că electoratul ar fi taxat alianţa deoarece nu a intrat la guvernare.
"Aş fi acceptat lucrul acesta dacă acei şapte români care nu au votat ar fi votat cu altcineva. Atunci aş fi înţeles. În momentul în care decizi să stai acasă, să te uiţi din fotoliu superior, iar seara să te plângi că 'Nu ne-aţi scos la vot!'... E greu să pot să trag o concluzie, pentru că absenteismul nu dă niciodată răspunsuri. (...) Nu există că nu eşti mulţumit de oferta electorală, pentru că toţi acei oameni nemulţumiţi de oferta electorală ar fi putut în egală măsură în aceşti patru ani să constituie ofertă electorală, să vină alături de USR PLUS, să creeze un alt partid, să creeze o altă mişcare, să susţină celelalte partide.
Adică ideea nu fac nimic, să vină unii să rezolve, dar atunci când există unii, nu sunt niciunii suficient de buni şi nu mă duc să votez, ne aduce rezultate ciudate, cum e cel de aseară, pentru că participarea a fost una foarte mică.
Nu poţi, ca ţară, să ai doar trei oameni din zece care merg să îşi exprime punctul de vedere şi apoi să fii seara revoltat de rezultatul alegerilor. Asta e realitatea, oricât de neplăcută este pentru noi. Trebuie să ne privim în ochi ca naţiune, să acceptăm că nu ne pasă de această ţară", a opinat Barna.
USR PLUS conduce la votul în diaspora. PNL şi AUR sunt la egalitate, pe locul 2
Cum explică rezultatul mai bun de la europarlamentare
Întrebat cum interpretează faptul că, la alegerile europarlamentare, USR PLUS a obţinut un rezultat mult mai bun, Dan Barna a afirmat că la momentul respectiv era "cu totul alt context al societăţii".
"Erau primele alegeri după an şi jumătate, aproape doi ani, în care PSD aproape ne scosese din Europa. Şi a fost, evident, un vot de revoltă şi de protest, care a venit masiv spre USR PLUS la momentul acela.
În momentul de faţă lucrurile arată ceva mai diferit şi sunt mai complicate. Pentru USR PLUS - un partid care acum patru ani de zile abia făcea pasul în politică, tocmai se crea - faptul că am ajuns în situaţia de a discuta de guvernare şi de a fi singurul partid care are o agendă reformatoare este un rezultat, zic eu, remarcabil", a spus el.
Colaborare cu AUR?
Totodată, el a exclus varianta unei colaborări cu AUR în arcul guvernamental, menţionând că această formaţiune promovează un mesaj "conservator extrem".
"Haideţi să vedem rezultatul final şi vom lua deciziile necesare. Evident, în ceea ce priveşte AUR, nu se pune problema vreunei colaborări în arcul guvernamental", a precizat Barna.
Conform acestuia, electoratul AUR este unul "recuperat de la ceea ce a fost România Mare", iar mesajul său "extremist" are susţinere în contextul actualei crize.
"Rezultatul de aseară arată că există şi o bucată de Românie pentru care acest mesaj conservator extrem promovat de cei de la AUR are rezonanţă. E un electorat, îndrăznesc să spun, recuperat de la ceea ce a fost România Mare în politica românească şi, în situaţii de criză, în situaţii complicate, aşa cum este România astăzi, în situaţii de criză economică, de criză sanitară, mesajul acesta, să spun, extremist, are oarece susţinere", a explicat Barna.
Cioloş spune că își asumă funcţia de premier, dacă Iohannis îi va acorda această responsabilitate
El a declarat că şi-ar fi dorit un rezultat mai bun la alegerile de duminică, dar faptul că în ultimii patru ani USR PLUS şi-a dublat numărul de parlamentari arată că alianţa se află "pe un drum corect, dar foarte greu".
Copreşedintele USR PLUS a subliniat că alianţa va continua să susţină o "Românie europeană", mesajele anticorupţie şi pro-reformă, iar, în cadrul negocierilor cu PNL pentru formarea unei majorităţi, va pleda pentru obiective precum "Fără penali în funcţii publice", renunţarea la pensiile speciale şi la imunităţi.
Se va face o analiză a rezultatelor
Dan Barna a spus că în cadrul USR PLUS se va face o analiză a rezultatului alegerilor, urmând ca în primăvara viitoare să aibă loc un Congres, în urma fuziunii celor două partide.
USR-PLUS are în Timişoara cam cât au PSD şi PNL împreună, anunță Dominic Fritz
"Analize sunt tot timpul. Evident că vom analiza acest rezultat, care aşază USR PLUS în poziţia de a fi partenerul reformator al următorilor patru ani de guvernare în România. (...) Din momentul în care am intrat în politică, am încetat să mă mai tem pentru o poziţie sau vreo decizie. O să fac în continuare tot ce depinde de mine pentru ca USR PLUS să fie într-o poziţie cât mai bună în următoare guvernare şi în următorii patru ani de politică în România", a transmis el.
Nu demisionează
Barna a afirmat că nu ia în calcul o demisie. "Sunt un luptător şi nu o să renunţ, cu cât mai mult cu cât rezultatul de aseară, pentru noi, este unul care ne confirmă ca forţa modernizatoare şi forţa de care e fundamental nevoie în următoarea guvernare", a susţinut el.