Oricine a încercat să slăbească știe că nu e simplu. Se știe că interacțiunile complexe dintre sistemele organismului, cum ar fi fiziologia intestinală, hormonii și creierul, acționează împotriva scăderii în greutate.
O metodă pentru pierderea în greutate este restricția energetică intermitentă (IER), în care zile de post relativ alternează cu zile în care se mănâncă normal.
Un nou studiu, publicat recent în revista Frontiers in Cellular and Infection Microbiology, indică faptul că o astfel de dietă modifică axa creier-intestin-microbiom uman.
Participanții la studiul realizat în China aveau în medie 27 de ani și un Indice de Masă Corporală (IMC) cuprins între 28 și 45. La început, aceștia au fost supuși unei „faze de post înalt controlat” de 32 de zile, în care au primit mese personalizate concepute de un dietetician, cu o valoare calorică ce scădea treptat până la un sfert din aportul lor energetic de bază.
Apoi, participanții la studiu au petrecut 30 de zile într-o „fază de post controlat scăzut”, în care li s-a dat o listă de alimente recomandate. Participanții care au respectat perfect această dietă au beneficiat de 500 de calorii pe zi, în cazul femeilor, și 600 de calorii, pentru bărbați.
Până la sfârșitul studiului, greutatea lor corporală scăzuse în medie cu 7,6 kg, adică 7,8%. Așa cum era de așteptat, subiecții suferiseră reduceri ale grăsimii corporale și ale circumferinței taliei.
De asemenea, scăzuseră tensiunea arterială și nivelurile serice ale glucozei plasmatice la post, colesterolul total, HDL și LDL, precum și activitatea enzimelor hepatice cheie.
Acestea sugerează că IER ajută la reducerea comorbidităților legate de obezitate, cum ar fi hipertensiunea, hiperlipidemia și disfuncția hepatică.
Autorii studiului au observat scăderi inclusiv în activitatea regiunilor cerebrale implicate în reglarea apetitului și a dependenței.
În cadrul microbiomului intestinal, abundența bacteriilor Faecalibacterium prausnitzii, Parabacteroides distasonis și Bacterokles uniformis a crescut brusc, în timp ce cea a Escherichia coli a scăzut.
Analizele ulterioare au arătat că abundența bacteriilor E. coli, Coprococcus comes și Eubacterium hallii a fost asociată negativ cu activitatea girusului frontal inferior orbital stâng al creierului, cunoscut pentru rolul cheie pe care îl joacă în funcția executivă, inclusiv în voința noastră de a pierde în greutate.
În schimb, abundența bacteriilor P. distasonis și Flavonifractor plautii a fost corelată pozitiv cu activitatea regiunilor cerebrale asociate cu atenția, inhibiția motorie, emoțiile și învățarea.
Un microbiom intestinal sănătos și echilibrat este esențial pentru homeostazia energetică și pentru menținerea unei greutăți normale, spun specialiștii.
În schimb, un microbiom intestinal anormal „ne poate schimba comportamentul alimentar prin afectarea anumitor zone ale creierului implicate în dependență”, a explicat dr. Yongli Li, de la Departamentul de management al sănătății al Spitalului Popular Provincial din Henan, China.
Rezultatele studiului sugerează că schimbările din creier și microbiom în timpul și după pierderea în greutate sunt legate, fie pentru că se cauzează reciproc, fie pentru că un alt factor necunoscut le cauzează pe amândouă.