În prima cercetare care a analizat impactul constipaţiei asupra îmbătrânirii creierului, oamenii de ştiinţă au descoperit o legătură strânsă și îngrijorătoare între cele două.
O constipaţie cronică – definită de autori ca fiind un scaun la doar trei sau mai multe zile – este legată de un risc cu 73% mai mare de declin cognitiv subiectiv, arată un studiu prezentat recent la Conferinţa Internaţională a Asociaţiei Alzheimer de la Amsterdam, conform CNN.
„Studiul nostru a furnizat primele dovezi de acest fel după ce a examinat un spectru larg de frecvenţă a mişcării intestinale", a declarat pentru sursa citată dr. Chaoran Ma, coordonator al cercetării şi profesor asistent la departamentul de nutriţie al Universităţii Massachusetts Amherst.
„Am fost surprinşi de cât de puternice sunt asocierile, în special în cazul celor care au scaune foarte rare”, arată cercetătorii.
Circa 16% din populaţia adultă la nivel mondial se confruntă cu constipaţia. În rândul persoanelor în etate aceasta este chiar mai frecventă, în parte din cauza vârstei, a lipsei exercițiilor fizice și fibrelor alimentare din meniu, precum şi a utilizării medicamentelor ce pot avea un astfel de efect.
Constipaţia cronică a fost asociată cu inflamaţia şi tulburările psihice, cum ar fi anxietatea şi depresia, dar și cu scăderea funcţiei cognitive pe termen lung.
Funcţia cognitivă se referă la capacitatea mintală a unei persoane de a învăţa, gândi, raţiona, rezolva probleme, lua decizii, memora şi a fi atent.
Acestea sunt concluziile mai multor studii realizate pe 112.000 de adulţi, atât pe bărbați, cât și pe femei, subiecți monitorizați timp de mai mulți ani.
Comparativ cu persoanele care aveau scaun o dată pe zi, participanţii constipaţi aveau o cogniţie semnificativ mai proastă, echivalentă cu trei ani în plus de îmbătrânire cognitivă cronologică, au constatat oamenii de știință.
Riscul crescut a fost, de asemenea, constatat în rândul celor care au avut mai mult de două scaune pe zi, deşi proporţiile au fost mici.
Un alt studiu care a avut în centrul apariția Alzheimerului, prezentat la aceeași conferință, a arătat că prezenţa unor niveluri mai scăzute de bacterii intestinale neuroprotectoare Butyricicoccus şi Ruminococcus a fost asociată cu niveluri ridicate de biomarkeri ai acestui tip de demență.
Într-un altul, s-a observat că persoanele cu o cogniţie slabă aveau cantităţi anormal de mari de bacterii Alistipes şi Pseudobutirivibrio. Bacteria Alistipes a fost asociată anterior cu anxietatea, sindromul oboselii cronice, depresia şi hipertensiunea.
Prin urmare, între sănătatea digestivă și cea a creierului, legătura este cât se poate de clară, mai spun oamenii de știință.