Mai bine de un an a avut nevoie, teoretic, crema procurorilor din România, conduși de cel numai bun de pus șef DNA, pentru a experimenta revelația profesională că fapta de plagiat pentru care a fost deschis dosarul Ciucă, au fost efectuate percheziții și ridicate documente oficiale, este prescrisă din 2008.
Este vorba despre dosarul care a blocat orice anchetă academică a tezei de doctorat a premierului Nicolae Ciucă, deschis în februarie 2022 pentru o teză susținută în 2003, adică prescrisă, la momentul respectiv, de 14 ani.
Cronologia dosarului Ciucă este foarte interesantă și relevantă.
Dosarul a fost deschis când analiza la CNATDCU a tezei dlui Ciucă devenise inevitabilă. Era final de ianuarie 2022, exact când, potrivit unei informații oficiale a PICCJ pentru spotmedia.ro, atribuțiile de șef al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică erau îndeplinite de adjunctul Marius Voineag, în locul titularei, aflată într-o deplasare.
În calitate de șef de facto, dl Voineag a primit sesizarea, de presupus că a citit-o, de presupus că are competența unui student în anul III Drept și a realizat că termenul de prescripție pentru fapta de plagiat reclamată este de 14 ani împlinit.
Totuși, a deschis dosar și l-a repartizat unui procuror. Întrebat la CSM, în treacăt și cu mare blândețe despre această împrejurare, a spus că nu putea îngrădi accesul la justiție al autorului sesizării.
Dl Voineag a ales un procuror în prag de pensionare (care s-a și produs la finalul lui 2022) și, după cum a recunoscut la CSM, a și avizat perchezițiile pe care procurorul de caz le-a dispus pentru ridicarea documentelor oficiale, inclusiv teza, ale doctoratului lui Ciucă și de la Universitatea de Apărare, și de la CNATDCU.
Surse judiciare spun că procurorii nu se duc să ia documente oficiale de la alte instituții, ci fac adrese pentru a primi copii conforme cu originalul. Sau, dacă totuși ridică originale, le restituie rapid.
Efectul a fost că lucrarea dlui Ciucă nu a mai putut fi analizată nici de comisia de etică a UNAP, nici de CNATDCU, pentru că nu mai aveau ce analiza fizic.
Și au stat cu documentele și cu dosarul deschis pentru fapta prescrisă un an și două luni, în secția unde dl Voineag era șef adjunct.
Pe 14 martie, dl Marius Voineag a primit de la secția de procurori a CSM aviz pozitiv pentru ocuparea funcției de procuror șef DNA, după o audiere penibilă și cu profund iz de blat.
După numai o zi, pe 15 martie, secția din PICCJ unde dl Voineag mai era pentru câteva zile șef adjunct închidea dosarul Ciucă: “întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale”.
Documentele oficiale vor fi restituite, dar efectul blocajului este cel puțin parțial de nereparat.
În ianuarie anul trecut, CNATDCU încă putea analiza teza dlui Ciucă și putea stabili plagiatul. Cât timp documentele oficiale stăteau sub cheia dlui Voineag, a intervenit Decizia CCR 364/2022 care nu mai permite analiza CNATDCU și retragerea titlului după ce a produs efecte juridice.
Mai pot face analize, la limită și ele, doar comisiile de etică ale universităților. Cea de la UBB și-a făcut datoria în cazul dlui Bode. Vom vedea dacă și Comisia de Etică a Universității de Apărare va face la fel sau, cel mai probabil, se va crampona de decizia CCR.
Dar și începutul dlui Voineag la DNA este remarcabil.
Pe 17 martie, ziua în care dl Voineag ținea la DNA prima ședință informală de viitor șef, era închis la parchetul anticorupție dosarul dlui Ciolacu despre obținerea certificatului de revoluționar.
Clasarea fost decisă de un prieten al dlui Voineag, procurorul Prună (soțul celeilalte pupile a lui Bogdan Licu, adjuncta șefului PICCJ), pe care dl Voineag și-l dorește adjunct la DNA, dar există niște impedimente de vechime.
De-abia se așezase oficial dl Voineag pe scaunul de la DNA, că politicul a încercat să pună un prag de 50 de mii de euro pentru incriminarea abuzului în serviciu.
Potrivit G4media, o asemenea mișcare ar fi ras, prin mecanismul legii penale mai favorabile, 249 de dosare DNA, inclusiv nume importante, precum cel al fostului ministru Chesnoiu sau al președintelui CJ Iași Costel Alexe. Un prag de 9.000 de lei ar fi ras 27 de dosare.
DNA nu a avut nicio reacție. Marți dimineață, când scandalul era în toi, urmau dezbateri în comisia juridică apoi plenul, am cerut DNA precizări despre participarea la ședința crucială și despre modificările preconizate.
În situații similare, foștii șefi DNA, și dna Kovesi, și dl Bologa, au avut poziții tranșante și rapide.
DNA – Voineag mi-a răspuns vineri la ora 16. Nu s-au dus la dezbateri în Parlament pentru că au fost invitați cu prea puțin timp înainte și erau prea ocupați cu alte treburi. Ce mare importanță să aibă pentru dl Voineag o reglementare care putea rade sute de dosare?
DNA nu a formulat niciun punct de vedere, pentru că nu le-a fost cerut. Dar la dezbatere de ce a fost chemat dl Voineag? Nu pentru un punct de vedere?
Și cum oricum s-a votat deja, DNA – Voineag a considerat că la întrebarea pusă de marți nu mai are de ce să răspundă vineri și nu are de ce să formuleze o poziție privind abuzul în serviciu.
La audierea din CSM dl Voineag nu a putut formula nicio opinie privind spinoasa chestiune a aplicării deciziei CCR privind prescripția, care a început să radă dosare și este pe cale să mai radă sute.
Dl Voineag a spus atunci că va așteptă decizia CJUE. Doar că, din informațiile mele, nu o așteaptă.
Dacă în mandatul dlui Bologa nu a fost pronunțată nicio clasare în baza deciziei CCR și procurorii DNA au luptat în instanță pentru fiecare dosar, reușind chiar sesizarea CJUE, în epoca Voineag au început clasările și bătălia în instanță a încetat.
Omul potrivit, la locul potrivit, la timpul potrivit.