Cancelarul Karl Nehammer a anunțat, marți, la Tirana, că Austria se va opune aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen, susținând că este nevoie de mai mult timp pentru a se asigura că frontierele sunt securizate.
„Ministrul de Interne a precizat clar. Nu există o aprobare din partea Austriei pentru extinderea cu Bulgaria și România. Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranți ilegali neînregistrați în Austria. Asta înseamnă că au sărit granița externă a Uniunii Europene și au ajuns într-o țară internă, așa cum e Austria. Trebuie întâi să răspundem la aceste întrebări de securitate”, a spus Nehammer, înainte de a intra la lucrările Summit-ului UE-Balcanii de Vest.
Declarațiile sale au venit la scurt timp după cele făcute, tot de la Tirana, de președintele Klaus Iohannis. Șeful statului român a anunțat că subiectul aderării intră pe agenda discuțiilor Consiliului JAI de joi, până la acest moment nefiind sigur nici măcar acest lucru.
Iohannis a spus însă că până atunci se poartă în continuare discuții și negocieri intense, însă declarațiile lui Nehammer arată că Austria nu are de gând să-și schimbe poziția, în ciuda faptului că mai mulți oficiali români sunt zilele acestea la Viena, pentru a convinge că aderarea noastră nu ar slăbi Schengen.
Bode nu a convins nici a doua oară
Luni în capitala Austriei s-a dus de urgență ministrul de Interne, Lucian Bode, trimis cu mandat chiar de Klaus Iohannis, după cum a relatat SpotMedia, dar și șefa Senatului, Alina Gorghiu.
Într-o postare de marți de pe Facebook, Bode spune că i-a explicat omologului său austriac că fluxul de migranți cu care se confruntă nu poate fi imputat României.
„Problemele de migrație cu care se confruntă Austria nu pot fi imputate României! În mod categoric, țara noastră nu poate fi sancționată nemeritat și nejustificat pentru această situație. Nu prin România trece fluxul migratoriu și nu România este generatoarea acestui flux.
Fără doar și poate, România îndeplinește toate condițiile tehnice pentru aderarea la spațiul Schengen. Rapoartele rezultate în urma celor două misiuni de evaluare ale României au fost pozitive și au fost dezbătute în grupuri de lucru inclusiv cu participarea reprezentanților Austriei.
De altfel, la ultima întâlnire dintre reprezentanții celor două ministere de interne (Viena, 5 decembrie 2022), statisticile generale referitoare la migrație, rute, returnări, înregistrarea migranților în sistemele europene care au fost prezentate, au fost confirmate de partea austriacă”, a scris pe Facebook Bode, punctând și principalele chestiuni pe care le-a spus la Viena.
Însă tot marți a făcut declarații noi și ministrul austriac de Interne al Austriei, Gerhard Karner. El a spus, într-o emisiune la postul public de televiziune, că Viena îşi menţine dreptul de veto faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen şi nu are de gând să-şi schimbe opinia la Consiliul JAI din 8-9 decembrie.
"În acest moment, refuzăm extinderea Schengen cu România şi Bulgaria", a spus ministrul, invocând proasta gestionare a fluxului de imigranţi.
De asemenea, nu va exista nici o aprobare condiţionată a aderării la Schengen, adică aderarea la vară, dacă sunt îndeplinite anumite condiţii - a precizat un purtător de cuvânt al ministrului, într-un interviu acordat Kleine Zeitung.
Protecţia frontierelor, spun oficialii austrieci, pur şi simplu nu funcţionează, iar Bulgaria şi România trebuie să fie tratate la pachet.
Şi ministrul austriac pentru Europa, Karoline Edtstadler, a reiterat marţi refuzul Austriei faţă de extinderea spaţiului Schengen. „Nu putem vota în favoarea extinderii spaţiului Schengen pentru că este vorba şi de securitatea cetăţenilor europeni", a declarat ea, după o întâlnire cu omologul din Suedia, Jessika Roswall, la Stockholm.
Suedia va prelua preşedinţia Consiliului UE în prima jumătate a anului 2023, iar Karoline Edtstadler crede că preşedinţia suedeză vine „la momentul potrivit pentru a aborda această problemă".
„Odată cu Suedia, preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este preluată de un stat care are multă experienţă în ceea ce priveşte afluxul de imigranţi. Prin urmare, sunt foarte încrezătoare că Suedia va face tot ce îi stă în putinţă, în timpul preşedinţiei, pentru a menţine această problemă în prim-planul agendei şi pentru a evidenţia soluţii", a declarat Edtstadler.
Ambasadorul României, strigăt de ajutor
În fața acestor poziții ferme, ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, a transmis o scrisoare președintelui Alexander Van der Bellen, despre care spune că e „un strigăt de ajutor, care nu trebuie înțeles ca o reclamație sau critică, ci exprimarea profundei mele îngrijorări față de riscul unei rupturi a apreciatei tradiții austriece în diplomație și comunicare, care periclitează coexistența noastră constructivă de până acum”.
„În calitatea mea de ambasador în frumoasa dumneavoastră țară, mă simt obligat să vă transmit consternarea și îngrijorarea care mă cuprind față de încercările derutante de a crea, în spațiul public, impresia existenței unei legături de cauzalitate între aderarea României la Schengen și creșterea presiunii migrației ilegale în Republica Austria, dar și față de posibilele consecințe politice și sociale ale menținerii acestei schimbări de atitudine. (…)
Susținerea Republicii Austria a fost întotdeauna parte a edificiului relației noastre bilaterale, cu atât mai surprinzătoare a fost vestea care ne-a parvenit în urmă cu câteva zile din presă că această susținere va fi retrasă.
În aceste împrejurări mă cuprinde un puternic sentiment de îngrijorare că realizările parteneriatului nostru bilateral, pe care le-am întărit și extins timp de ani de zile cu mari eforturi, ar putea fi transformate într-o minge de joc a politicii curente austriece, nu în ultimul rând prin sacrificarea intereselor articulate pe căi diplomatice. (...)
Extinderea spațiului Schengen prin aderarea țării mele, România, nu constituie un pericol pentru securitatea internă a UE. România, în calitate de stat aspirant la aderarea Schengen, protejează de facto de ani buni frontiera externă a UE, acest efort ar trebui să fie în sfârșit recunoscut și în mod formal”, arată Hurezeanu în lunga scrisoare adresată președintelui austriac.
Comisia Europeană și FRONTEX țin cu noi
Pentru a îmblânzi opoziția austriacă, și Comisia Europeană a prezentat o strategie pentru controlul migrației. Iată şi cum ne ajută Bruxelles-ul.
Și datele FRONTEX arată că modul în care pune Austria problema nu e corect față de România.
Datele FRONTEX citate de News.ro indică foarte clar că migranţii ilegali au folosit preponderent trasee din alte state aflate pe ruta Balcanilor de Vest. România se află în proximitatea rutei Balcanilor de Vest, însă datele FRONTEX arată că doar o foarte mică parte din migraţia de pe ruta Balcanilor de Vest trece prin România.
Concret, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2021, la frontiera cu Serbia s-a înregistrat o scădere a presiunii imigraţioniste, atât în ceea ce priveşte detecţiile şi şederile ilegale, cât şi în ceea ce priveşte prevenirea trecerilor ilegale.
Astfel, se confirmă eficienţa măsurilor dispuse pentru controlul şi supravegherea frontierei, din moment ce numărul detecţiilor la frontiera cu Serbia reprezintă doar 1,3% din totalul detecţiilor raportate de Agenţia FRONTEX pe ruta Balcanilor de Vest. Este un argument solid că România nu se află pe principala rută aleasă de migranţi pentru a ajunge în spaţiul Schengen.
În ceea ce priveşte prevenirea mişcărilor secundare, România acceptă returnarea migranţilor ilegali din Ungaria şi Bulgaria în baza acordului de readmisie, şi nu pe baza acordului Dublin III, ceea ce confirmă buna cooperare cu autorităţile maghiare.
Dincolo de situaţia prezentată de aceste statistici, experţii din 15 state membre ale UE, din trei agenţii europene şi reprezentanţi ai Comisiei Europene au verificat, în luna octombrie, modul în care România gestionează frontierele externe şi asigură cooperarea poliţienească, modul în care realizează politica de returnare şi asigură funcţionarea Sistemului Informatic Schengen.
Concluziile experţilor au fost foarte clare: România a acţionat în mod adecvat pentru gestionarea eficientă a frontierelor externe. Există un lanţ clar de comandă şi control la nivel naţional.
Cu numărul actual de poliţişti de frontieră instruiţi, cu echipamente de control la frontieră şi tehnologii de ultimă generaţie, România asigură o supraveghere şi controale la frontieră la un nivel de înaltă calitate, inclusiv verificări sistematice ale tuturor pasagerilor în bazele de date relevante. Cooperarea internaţională cu state vecine funcţionează bine, la fel şi cooperarea foarte activă cu FRONTEX, în ceea ce priveşte atât frontierele externe cât şi returnarea imigranţilor.