Ziua 21 de război în Orientul Mijlociu Războiul se extinde: lovituri până la Marea Caspică. SUA atacă la Ormuz și aduce mai mulți pușcași marini. Marea Britanie îi dă voie să îi folosească bazele militare

În ziua 21 a războiului din Orientul Mijlociu, SUA au început atacuri aeriene și navale în Strâmtoarea Ormuz pentru a neutraliza șalupe rapide, drone și mine iraniene. În paralel, își cresc prezența militară în regiune prin trimiterea de noi contingente de pușcași marini.

Și Marea Britanie a făcut un pas înainte și a aprobat folosirea bazelor sale de către SUA pentru operațiuni „defensive” împotriva capabilităților iraniene care atacă nave în Strâmtoarea Ormuz.

De asemenea, britanicii au desfășurat patrule aeriene defensive deasupra Iordaniei, Qatarului, Emiratelor Arabe Unite și Bahrainului, cu avioane Typhoon și F-35.

Pe teren, Israelul și-a continuat ofensiva și a extins harta războiului, confirmând pentru prima dată lovituri asupra unor ținte navale iraniene din Marea Caspică. În paralel, SUA și Israel au lovit portul iranian Bandar Lengeh, aproape de Strâmtoarea Ormuz, crescând presiunea asupra infrastructurii maritime și energetice iraniene.

Iranul a răspuns cu noi salve de rachete asupra Israelului, inclusiv asupra Ierusalimului. Fragmente de rachete au lovit și zona Haifa, fără victime raportate până acum.

Și astăzi, infrastructura energetică din zonă a avut de suferit. Rafinăria Mina Al-Ahmadi din Kuweit a fost lovită din nou de drone, iar atacurile iraniene au avariat instalații majore de GNL din Qatar, reducând exporturile.

Ziua a fost marcată și de un mesaj al noului lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, care a încercat să proiecteze un mesaj de rezistență și control. În mesajul său de Nowruz, el a spus că iranienii au dat o „lovitură amețitoare” inamicilor și că aceștia sunt înfrânți, cerând unitate internă și negând orice implicare a Iranului sau a forțelor aliate în atacurile din Oman și Turcia.

De cealaltă parte, premierul israelian Benjamin Netanyahu a susținut că Iranul este „mai slab ca niciodată” și nu a exclus o posibilă componentă terestră a operațiunilor.

Se resimte tot mai mult și impactul economic al războiului prelungit. Atacurile asupra infrastructurii energetice și blocajele din Strâmtoarea Ormuz pun presiune directă pe piețele globale, iar Arabia Saudită a avertizat că prețul petrolului ar putea ajunge la 180 de dolari pe baril. Asta în timp ce în Europa, efectele încep deja să se vadă în măsuri de protecție socială și economică, cum este cazul Spaniei.

• Ziua 20 de război în Orientul Mijlociu. SUA au distrus o fabrică iraniană de rachete. F-35 american, lovit de inamic. Netanyahu vede haos total în conducerea de la Teheran (Video)

spotmedia.ro v-a ținut la curent cu cele mai importante informații despre războiul din Orientul Mijlociu:

• Joe Kent: Trump a fost împins spre război de o „cameră de ecou” pro-război - Joe Kent, fost director al Centrului Național american pentru Contraterorism, susține că lideri israelieni și aliați pro-război din SUA au creat în jurul lui Donald Trump o „cameră de ecou” care a izolat vocile sceptice și a împins administrația spre atacarea Iranului. Kent, care a demisionat în semn de protest, afirmă că Iranul nu reprezenta o amenințare iminentă pentru SUA și că președintele american a fost convins că intervenția va fi „rapidă și ușoară”.

• Șocul energetic lovește Asia: raționalizări, economie forțată și măsuri de urgență - Războiul din Orientul Mijlociu începe să lovească puternic economiile asiatice, foarte dependente de energia importată prin Strâmtoarea Ormuz. În Asia de Sud-Est, guvernele caută deja soluții de economisire și protecție socială: în Thailanda se reduce consumul de aer condiționat, iar în Filipine angajați ai statului lucrează în program de patru zile, pe fondul creșterii accelerate a costurilor cu energia.

• Kharg vs Ormuz? - Armata americană poate „neutraliza” insula Kharg, un sit petrolier cheie pentru Iran, „în orice moment dacă președintele (american Donald) Trump dă ordinul”, a declarat vineri purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, într-un comunicat transmis AFP. Ea a reacționat astfel la un articol publicat de Axios conform căruia administrația Trump are în plan ocuparea sau o blocadă a insulei Kharg pentru a face presiuni asupra Teheranului să redeschidă strâmtoarea Ormuz.

• Trump: „Vrem să vorbim cu Iranul, dar nu mai avem cu cine” - Donald Trump a susținut din nou, la Casa Albă, că SUA ar vrea să discute cu Iranul, dar că „nu mai este nimeni cu care să vorbească”, după loviturile americane care au decimat conducerea militară și politică a regimului. Președintele american a repetat că liderii iranieni „au dispărut toți”, iar în privința noului lider suprem, Mojtaba Khamenei, continuă incertitudinea: în numele său au fost transmise mai multe mesaje oficiale, inclusiv unul vineri, dar el nu a mai fost văzut public, pe fondul speculațiilor privind starea sa după atacurile de la începutul războiului.

• România, în apărarea Strâmtorii Ormuz - România s-a alăturat vineri grupului de state care și-au anunțat disponibilitatea de a contribui la eforturile internaționale pentru asigurarea trecerii în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al presiunii crescânde asupra piețelor energetice. În anunțul făcut, președintele Nicușor Dan a subliniat că Bucureștiul nu își schimbă poziția de fond: România nu se implică în război, ci lucrează alături de parteneri pentru dezescaladare. Detalii AICI.

• Marea Britanie deschide bazele pentru operațiuni americane „defensive” - Guvernul britanic a aprobat folosirea bazelor sale de către SUA pentru operațiuni descrise drept „defensive”, care vizează capacități iraniene folosite în atacurile asupra navelor din Strâmtoarea Ormuz. Londra insistă însă că nu intră direct în război și spune că linia sa oficială rămâne aceeași: presiune pentru dezescaladare și pentru o soluție rapidă a conflictului.

• Mai mulți pușcași marini americani - SUA accelerează trimiterea de forțe suplimentare în Orientul Mijlociu. Presa americană relatează că două unități de reacție rapidă ale pușcașilor marini americani, care urmau să fie trimise în Indo-Pacific, sunt acum redirecționate spre Orientul Mijlociu. Nu este clar dacă va fi trimis întregul grup sau doar o parte, nici ce misiune exactă va avea la sosire. Unitățile sunt forțe de reacție rapidă, cu circa 2.200 de pușcași marini și marinari, iar împreună cu grupul naval ajung la aproximativ 4.500 de militari. Ele pot susține operațiuni la sol, dar vin și cu aviație, logistică și alte capabilități.

• Patrule aeriene britanice peste Iordania și statele din Golf - Ministerul britanic al Apărării a anunțat că avioane Typhoon și F-35 au efectuat în noaptea trecută patrule aeriene defensive deasupra Iordaniei, Qatarului, Emiratelor Arabe Unite și Bahrainului, cu sprijinul aeronavelor Voyager de realimentare în aer. Londra spune că are acum mai multe avioane în regiune decât în orice alt moment din ultimii 15 ani.

• Londra trimite și planificatori militari - Pe lângă patrulele aeriene, Marea Britanie a trimis un număr mic de planificatori suplimentari la Comandamentul Central american, pentru a ajuta la conturarea unor opțiuni de creștere a securității în Strâmtoarea Ormuz. În total, circa 500 de militari britanici sprijină în prezent activitățile de apărare aeriană din bazele din Cipru.

• Mojtaba Khamenei: „inamicul a fost învins” - Noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a transmis într-un mesaj scris, de Nowruz (Anul Nou persan) că unitatea iranienilor a dat „o lovitură amețitoare” inamicilor și că, în acest moment, „inamicul a fost învins”. Mesajul a fost difuzat fără apariție video sau audio, la fel ca intervențiile sale precedente de după preluarea funcției.

• Iranul neagă implicarea în atacurile din Oman și Turcia - În același mesaj, Khamenei a respins orice responsabilitate a Iranului sau a forțelor aliate pentru atacurile din Oman și Turcia, pe care le-a pus pe seama unei diversiuni a „inamicului sionist”.

• Spania pregătește înghețarea temporară a chiriilor - Premierul Pedro Sánchez a anunțat că Spania va propune o înghețare temporară a chiriilor, ca parte a unui pachet mai amplu de protecție socială și economică în fața efectelor războiului cu Iranul, care cuprinde circa 80 de măsuri. Decizia are încă nevoie de aprobarea Parlamentului, iar guvernul de la Madrid a aprobat deja un pachet de sprijin de 5 miliarde de euro, care include și reduceri de taxe la energie.

• Trump atacă din nou NATO - Preşedintele SUA Donal Trump atacă dur NATO pentru lipsa sprijinului în vederea deblocării Strâmtorii Ormuz. ”Fără SUA, NATO este un tigru de hârtie! Nu au vrut să se alăture luptei pentru a opri un Iran cu capacitate nucleară. Acum, că acea luptă este câştigată militar, cu foarte puţin risc pentru ei, se plâng de preţurile ridicate ale petrolului pe care sunt obligaţi să le plătească, dar nu vor să ajute la deschiderea Strâmtorii Ormuz, o manevră militară simplă care este singurul motiv pentru preţurile mari ale petrolului. Este atât de uşor pentru ei, cu atât de puţin risc. Sunt LAŞI, şi vom ŢINE MINTE!”, a scris Trump pe reţeaua sa, Truth Social. Detalii AICI.

• Port iranian lovit aproape de strâmtoarea Ormuz - Lovituri lansate de SUA și Israel au vizat portul iranian Bandar Lengeh, situat în apropierea strâmtorii Ormuz, potrivit unei companii de securitate maritimă. Atacul a avut loc în cursul nopții, fără victime sau pagube raportate la navele comerciale din zonă. Totuși, agenția iraniană Tasnim susține că cel puțin 16 nave comerciale ar fi fost distruse.

• Italia refuză implicarea militară în deblocarea strâmtorii Ormuz - Premierul italian Giorgia Meloni a declarat că Italia nu va participa la o eventuală misiune militară pentru deblocarea strâmtorii Ormuz în timpul războiului. Roma ia în calcul doar o implicare într-o eventuală misiune internațională după încheierea conflictului.

• Războiul a costat până acum Israelul peste 6 miliarde de dolari - Armata israeliană a cheltuit aproximativ 6,4 miliarde de dolari în primele 20 de zile ale războiului cu Iranul, potrivit unor estimări citate de Haaretz. Cheltuielile zilnice se ridică la circa 320 de milioane de dolari, iar bugetul total al operațiunii ar putea depăși 12 miliarde. Autoritățile se pregătesc deja să solicite fonduri suplimentare, în contextul creșterii consumului de rachete interceptoare.

• Liderul suprem al Iranului: securitatea trebuie „smulsă dușmanilor” - Mojtaba Khamenei a transmis că securitatea trebuie „smulsă dușmanilor interni și externi”, într-un mesaj public după uciderea ministrului serviciilor de informații. Declarația vine într-un moment în care conducerea iraniană încearcă să transmită un mesaj de rezistență, în ciuda loviturilor repetate asupra aparatului de securitate. Khamenei nu a mai fost văzut în public de la preluarea funcției, după moartea tatălui său, Ali Khamenei.

• SUA analizează ocuparea unei insule-cheie pentru exporturile Iranului - Washingtonul ia în calcul ocuparea sau blocarea insulei Kharg, prin care trece aproximativ 90% din exportul de petrol al Iranului, potrivit unor surse citate de Axios. O astfel de operațiune ar putea paraliza capacitatea Teheranului de a exporta petrol și ar crește presiunea pentru redeschiderea strâmtorii Ormuz. Analiștii spun că insula ar putea fi controlată relativ rapid, iar ocuparea ei ar permite SUA să influențeze direct fluxurile de petrol iranian.

• SUA lansează ofensiva pentru redeschiderea strâmtorii Ormuz - Statele Unite au început o operațiune militară pentru redeschiderea strâmtorii Ormuz, folosind avioane A-10 Thunderbolt și elicoptere Apache pentru a neutraliza ambarcațiuni rapide, drone și eventuale mine navale. Pentagonul a confirmat că aeronavele atacă deja ținte maritime, în timp ce bombardamentele au vizat și instalații subterane de armament din Iran. Washingtonul pregătește trimiterea de nave de război pentru escortarea petrolierelor, însă oficialii avertizează că securizarea completă a rutei ar putea dura săptămâni. Deși peste 120 de nave iraniene ar fi fost distruse sau avariate, experții spun că Iranul păstrează încă resurse suficiente pentru a continua atacurile asupra transportulportui maritim.

• Oficial al Gardienilor Revoluției, ucis - Purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluției din Iran, Ali Mohammad Naini, a fost ucis în urma unor atacuri lansate de SUA și Israel, a anunțat televiziunea de stat iraniană, citată de Reuters și AFP. Moartea sa marchează o nouă lovitură la nivelul conducerii aparatului militar iranian, în contextul intensificării campaniei aeriene împotriva infrastructurii și liderilor militari ai Teheranului. Nu există deocamdată o confirmare oficială din partea Washingtonului sau a Israelului.

• Israelul lovește ținte navale iraniene din Marea Caspică - Israelul a confirmat că a lansat pentru prima dată lovituri asupra unor ținte navale iraniene din zona Mării Caspice, marcând o extindere semnificativă a operațiunilor militare. Potrivit unui purtător de cuvânt militar, atacurile au vizat baze navale, nave de patrulare și centre de comandă. Este pentru prima dată când Israelul acționează în această zonă, aflată la mare distanță de principalele teatre de operațiuni.

• Rafinăria Mina Al-Ahmadi din Kuweit, atacată din nou - Rafinăria Mina Al-Ahmadi din Kuweit a fost lovită din nou de drone vineri dimineață, la doar o zi după un atac similar. Potrivit agenției de presă de stat KUNA, mai multe unități au fost afectate și au izbucnit incendii, iar unele instalații au fost oprite temporar. Nu au fost raportate victime. Autoritățile au intervenit pentru stingerea focului, în timp ce sistemele de apărare aeriană au fost activate în fața unor noi amenințări.

• Explozii deasupra Ierusalimului după noi atacuri iraniene - Mai multe explozii au fost auzite deasupra Ierusalimului în noaptea de joi spre vineri, după ce Israelul a raportat o nouă serie de atacuri cu rachete lansate de Iran. Sirenele de alertă au fost declanșate în oraș, iar armata israeliană a confirmat cel puțin patru salve, desfășurate pe parcursul mai multor ore. Serviciile de urgență nu au raportat victime, însă poliția a semnalat pagube materiale în mai multe zone. Potrivit presei locale, fragmente de proiectile au lovit și orașul Haifa, inclusiv o instituție de învățământ.

• Rețea susținută de Iran, destructurată - Autoritățile din Emiratele Arabe Unite au anunțat destructurarea unei rețele pe care o acuză că era finanțată și coordonată de Iran și Hezbollah. Membrii grupării au fost arestați, fiind suspectați de spălare de bani și finanțarea terorismului. Potrivit agenției de stat, rețeaua opera sub acoperirea unor companii fictive și încerca să se infiltreze în economia națională. Nu au existat reacții imediate din partea Teheranului sau Hezbollah. Emiratele se numără printre țintele frecvente ale atacurilor iraniene din ultimele săptămâni, fiind vizate instalații energetice și zone urbane.

• ONU începe discuții pentru un coridor umanitar în strâmtoarea Ormuz - Organizația Maritimă Internațională a ONU a anunțat că va iniția negocieri pentru crearea unui coridor umanitar destinat eliberării celor aproximativ 20.000 de marinari blocați în Golful Persic. Navele comerciale au rămas imobilizate în contextul conflictului și al riscurilor de securitate din strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Nu există încă un calendar clar pentru începerea discuțiilor și nici garanții privind cooperarea Iranului. Inițiativa vine pe fondul îngrijorărilor tot mai mari privind aprovizionarea navelor și siguranța echipajelor aflate în zonă.

• Qatar pierde 17% din exporturile de GNL după atacurile Iranului - Atacurile iraniene asupra infrastructurii energetice din Qatar au scos din funcțiune aproximativ 17% din capacitatea de export de gaze naturale lichefiate pentru următorii trei până la cinci ani, scrie BBC. Două instalații majore au fost avariate, iar pierderile sunt estimate la circa 20 de miliarde de dolari anual. Livrările către Europa și Asia sunt afectate, iar QatarEnergy ar putea invoca forța majoră în contractele existente. Impactul se extinde și asupra altor produse energetice și industrii, inclusiv cea a semiconductorilor. Oficialii avertizează că refacerea infrastructurii ar putea dura ani.

• Netanyahu evocă posibilitatea unei componente terestre în Iran - Premierul israelian Benjamin Netanyahu a sugerat că războiul ar putea include și o componentă terestră, nu doar atacuri aeriene. El a declarat că o schimbare de regim în Iran nu poate fi obținută doar prin lovituri din aer și a lăsat deschisă posibilitatea unor operațiuni suplimentare. În același timp, Netanyahu a promovat ideea construirii unor rute energetice alternative prin Israel, pentru a ocoli riscurile din strâmtoarea Ormuz. „Trebuie să existe și o componentă terestră”, a spus el, fără a oferi detalii.

• Netanyahu: Iranul este „mai slab ca niciodată” - Premierul israelian a afirmat că Iranul este „mai slab ca niciodată”, în timp ce Israelul este „mai puternic ca oricând”.Potrivit Sky News, el a lăudat cooperarea „fără precedent” cu SUA și a spus că războiul ar putea dura „atât cât este necesar”, dar s-ar putea încheia „mai repede decât cred oamenii”. Netanyahu susține că echilibrul de putere din Orientul Mijlociu s-a schimbat „dincolo de recunoaștere”.

• SUA trimit încă 2.200 de pușcași marini în Orientul Mijlociu - Statele Unite accelerează desfășurarea de trupe suplimentare în regiune. Cel puțin 2.200 de pușcași marini vor pleca din San Diego în zilele următoare, la bordul navei USS Boxer, în cadrul celei de-a 11-a Unități Expediționare. Operațiunea va fi susținută de alte nave și de câteva mii de marinari.

• Macron propune o misiune ONU pentru securizarea strâmtorii Ormuz - Președintele francez Emmanuel Macron a sugerat crearea unui „cadru ONU” pentru o eventuală misiune de securizare a navigației în strâmtoarea Ormuz după încheierea conflictului. Franța este dispusă să participe la un sistem de escortă a navelor, însă nu va lua parte la operațiuni militare de deschidere forțată a strâmtorii. Macron a discutat deja ideea cu lideri internaționali și cu secretarul general al ONU.

• Aurul și argintul se prăbușesc pe fondul panicii din piețe - Metalele prețioase au înregistrat scăderi puternice, aurul pierzând aproximativ 5%, iar argintul până la 10%, pe fondul turbulențelor generate de război. Investitorii caută lichiditate, iar dolarul puternic reduce cererea. Scăderile afectează și companiile miniere și ETF-urile. Analiștii avertizează că volatilitatea va rămâne ridicată, pe măsură ce conflictul alimentează temerile privind un șoc energetic global.

• Arabia Saudită avertizează: petrolul ar putea ajunge la 180 de dolari - Oficialii saudiți estimează că prețul petrolului ar putea urca până la 180 de dolari pe baril dacă perturbările din strâmtoarea Ormuz continuă. În prezent, Brentul a depășit deja 100 de dolari, iar riscurile cresc dacă infrastructura din Marea Roșie devine țintă. Experții spun că orice blocaj major ar putea duce rapid prețurile peste 150 de dolari.

• SUA iau în calcul relaxarea sancțiunilor asupra petrolului iranian - Washingtonul ar putea ridica temporar sancțiunile asupra petrolului iranian blocat pe mare, pentru a reduce presiunea asupra piețelor. Este vorba de aproximativ 140 de milioane de barili. Administrația Trump încearcă să compenseze deficitul de până la 14 milioane de barili pe zi cauzat de blocada din Ormuz. Măsura ar fi similară celei aplicate recent pentru petrolul rusesc.

• Germania critică planul SUA privind petrolul iranian - Berlinul a criticat dur ideea relaxării sancțiunilor asupra petrolului iranian. Ministrul economiei, Katherina Reiche, a avertizat că astfel de măsuri ar putea finanța regimuri represive și războaie de agresiune. Germania analizează inclusiv taxarea „supraprofiturilor” companiilor petroliere, pe fondul creșterii prețurilor la combustibil.

• SUA destructurează rețele de hacking legate de Iran - Departamentul de Justiție al SUA a anunțat confiscarea a patru site-uri asociate unui grup de hacking legat de serviciile de informații iraniene. Platformele erau folosite pentru atacuri cibernetice, publicarea datelor furate și incitare la violență împotriva jurnaliștilor și disidenților. FBI a transmis că operațiunea face parte dintr-un efort mai amplu de combatere a amenințărilor digitale.